În lipsa unor evenimente semnificative, experții financiari anticipează că băncile centrale europene vor menține dobânda de referință la 2%, având în vedere că inflația din zona euro este sub control și tensiunile comerciale s-au diminuat. Astfel, această reuniune ar putea fi considerată lipsită de decizii majore de politică monetară.

Cu toate acestea, reuniunea de joi urmează imediat numirea unui nou prim-ministru francez, Sebastien Lecornu, un apropiat al președintelui Macron. Această nominalizare a stârnit critici din partea opoziției. Lecornu se confruntă cu sarcina de a negocia acorduri politice și de a forma un guvern, sub presiunea constantă a unor eventuale moțiuni de cenzură.

În cadrul conferinței de presă ce va urma, Christine Lagarde, președinta BCE și fostă ministră a finanțelor franceze, va fi inevitabil întrebată despre evoluțiile politice din Franța.

Indiferent de schimbările guvernamentale de la Paris, Franța se confruntă cu o datorie națională extrem de mare, aceasta depășind 3.300 de miliarde de euro, echivalentul a peste 115% din PIB, un record pentru zona euro.

Lipsa clarității legate de viitoarea direcție politică a Franței determină investitorii să ceară o rată de dobândă mai mare pentru acordarea de împrumuturi. Acest fenomen a condus la depășirea randamentului obligațiunilor franceze pe zece ani față de cele italiene pentru prima dată de la începutul anilor 2000.

În plus, Franța se confruntă cu riscul unei degradări a ratingului de către agenția Fitch, care va anunța decizia în curând.

Lagarde este așteptată să evite comentariile politice directe, dar ar putea reitera apelul BCE la responsabilitate fiscală, potrivit unor analisti financiari.

De asemenea, este posibil ca Lagarde să fie întrebată despre eventuala utilizare a unui mecanism special din cadrul BCE, destinat stabilizării piețelor financiare în situații de turbulențe.

Acest mecanism, numit Instrumentul de protecție a transmisiei politicii monetare (TPI), este proiectat pentru a permite BCE să cumpere obligațiuni ale statelor afectate de atacuri speculative, dar nu și a celor cu probleme de gestionare fiscală.

Creat în 2022, pentru a atenua instabilitatea din Italia, instrumentul nu a fost niciodată utilizat. Analiștii avansează că ar fi implicat doar în cazul în care criza franceză s-ar extinde la alte țări.

Pe lângă problemele franceze, există îngrijorări legate de economia germană, cea mai mare economie a zonei euro. Datele preliminare sugerează o încetinire a economiei și complicarea sarcinii guvernului.

Cu toate acestea, eșecurile politice din Franța și slăbiciunea economică a Germaniei nu sunt considerate a avea un impact direct asupra deciziilor BCE pe termen scurt.

Ultima reducere a ratei dobânzii a fost aplicată în luna iunie și a fost considerată de BCE drept o măsură adecvată, în contextul inflației apropiate de ținta de referință.

Gardienii euro vor prezenta și noi previziuni economice. Acestea vor include o ușoară ajustare în jos a prognozelor de creștere și inflație pentru anul 2026, ținând cont de ultimele negocieri comerciale cu Statele Unite.