Mediafax

Guvernul francez, demis după votul de neîncredere

În octombrie 1962, guvernul condus de Georges Pompidou a fost împiedicat să-și continue activitatea după ce Adunarea Națională a adoptat o moțiune de cenzură legată de reforma constituțională, propunând alegeri directe ale președintelui.

Președintele Charles de Gaulle a reacționat prin dizolvarea Parlamentului și organizarea unor alegeri anticipate, câștigate de partidul său.

Ulterior, Pompidou a revenit la putere și reforma a fost confirmată prin referendum.

Actualizare 20:28

François Bayrou urmează să depună oficial demisia la Palatul Élysée marți dimineață, potrivit France Info. El va rămâne în funcție până la numirea succcesorului său.

Liberation menționează că Bayrou a obținut rezultate mai slabe decât predecesorul său, Michel Barnier, demis în decembrie anul trecut, după un mandat foarte scurt.

331 de parlamentari au votat împotriva lui Barnier în decembrie, în timp ce 364 l-au criticat pe Bayrou.

Actualizare 20:05 Guvernul Franței, demis

Guvernul Franței a fost demis după votul de neîncredere.

Pentru prima dată în istoria Republicii a V-a, un guvern a fost înlăturat printr-un asemenea vot. 194 de parlamentari s-au opus guvernului, în timp ce 364 au votat pentru susținerea acestuia. François Bayrou va trebui să prezinte demisia, iar președintele va numi un nou prim-ministru, care va forma un nou cabinet.

Știrea inițială

Guvernul lui Bayrou, un guvern minoritar, este supus luni unui vot de încredere, legat de un proiect de reducere a cheltuielilor bugetare cu 43,8 miliarde de euro. Este aproape sigur că guvernul va pierde votul.

Căderea guvernului l-ar putea obliga pe președintele Macron și la o nouă schimbare de prim-ministru în scurt timp, pe fondul eforturilor de a calma piețele financiare îngrijorate de situația financiară a țării.

Cum a ajuns Franța aici? Și ce legătură are cu situația din România?

Situația din Franța a devenit tensionată după alegerile parlamentare anticipate din 2024. Există trei blocuri politice majoritare în parlament, fără a exista o majoritate clară.

Puterea lui Macron în parlament s-a diminuat pe măsură ce datoria și deficitul bugetar au crescut.

Datoria publică a atins 113,9% din PIB, iar deficitul de anul trecut a fost aproape dublu față de limita de 3% impusă de UE.

Încercând să adopte un buget pentru 2026 care solicita economii semnificative (în principal reduceri de cheltuieli publice) de aproape 44 de miliarde de euro, Bayrou, un politician veteran de centru-dreapta, a provocat proteste din partea oponenților săi și a sindicatelor.

Lipsit de speranța adoptării bugetului, Bayrou a solicitat un vot de încredere pe 25 august, o mișcare considerată de opoziție ca sinucidere politică.

Descriind situația financiară ca fiind „extrem de periculoasă”, Bayrou a avertizat asupra riscului de instabilitate dacă parlamentul nu sprijină propunerile sale austere.

Bayrou a subliniat cum tinerii vor suporta costurile financiare ale datoriei actuale, pentru îmbunătățirile create de generația precedentă, dacă Franța nu reduce datoria.

În paralel, situația din România este similară, deși diferențele politice sunt semnificative (în România există o majoritate parlamentară): Guvernul Bolojan a trecut prin mai multe moțiuni de cenzură.

Ce se va întâmpla luni?

Adunarea Națională va începe la ora 15:00 (ora României). Bayrou va rosti un discurs de formă, având șanse mici de succes.

Cele 10 grupuri parlamentare vor interveni, apoi va avea loc votul.

Rezultatul se bazează pe majoritatea absolută a voturilor exprimate.

În cazul unei înfrângeri, Bayrou trebuie să remită demisia.

Ce se va întâmpla în continuare?

În cazul unui eşec, președintele Macron va negocia o nouă poziție.

Președintele s-a opus unor noi alegeri anticipate și este mai deschis la ideea unui nou prim-ministru.

O nouă persoană din centru-stânga ar putea fi desemnată sau un tehnocrat.

În cazul unei proceduri mai lungi, Bayrou ar putea rămâne în funcție provizoriu.

Articolul Francois Bayrou pierde votul de încredere și își va prezenta demisia. El a prezentat propuneri de reducerea a deficitului, dar opoziția a reactționat negativ.