În urma solicitării adresate Consiliului Fiscal referitoare la impactul asistenței financiare acordate Ucrainei și Republicii Moldova asupra bugetului național și economiei României, expertul a întocmit un raport detaliat asupra cheltuielilor și cauzelor creșterii deficitului bugetar.

Raportul se bazează pe datele AMECO, ale Institutului de Economie Mondială de la Kiel și pe documente NATO. Informațiile utilizate de Institutul de Economie Mondială din Kiel sunt obținute de la autoritățile naționale.

Un document al Parlamentului European evidențiază că o proporție semnificativă a sprijinului acordat Ucrainei a fost asigurată din bugetul Uniunii Europene.

Astfel, sprijinul militar, umanitar și financiar oferit de România Ucrainei, între februarie 2022 și iunie 2025, a totalizat 1,5 miliarde de euro, reprezentând 0,6% din PIB-ul anului 2021, menționează Consiliul Fiscal într-un răspuns adresat europarlamentarului. În concluzie, asistenta financiară medie anuală acordată Ucrainei a fost de 0,2% din PIB în fiecare an din cei trei și jumătate de ani de război.

În anul 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, deficitul bugetar al României a fost de 7,1% din PIB (metodologie ESA 2010).

Analizele Consiliului Fiscal, bazate pe date naționale și internaționale, inclusiv informații din partea Consiliului UE și a Comisiei Europene, indică că accentuarea deficitului bugetar din ultimii ani se datorează, în principal, unor previziuni financiare necorespunzătoare, unor decizii fiscale și bugetare neoptimale și neglijării necesității majore de creștere a veniturilor fiscale.

Consiliul Fiscal subliniază necesitatea de a diferenția impactul ajutorului extern oferit asupra bugetului public de efectele războiului asupra economiilor statelor membre UE. Aceste efecte includ inflația, scăderea creșterii economice, creșterea prețurilor la energie, perturbațiile la nivelul pieței cerealelor, fluctuațiile piețelor financiare, redistribuirea resurselor, investițiile publice și private, aversiunea față de risc, fluxurile comerciale, etc.

Datele cu privire la cheltuielile de apărare ale României sunt disponibile în documentele NATO și în baza de date a Eurostat. De exemplu, conform Raportului Secretarului General al NATO pentru anul 2024, România a alocat 2% din PIB pentru apărare în 2020, 1,85% în 2021, 1,75% în 2022, 1,6% în 2023 și 2,3% în 2024.

Pe subcategorii, principalele cheltuieli sunt cele cu personalul (între 50 și 55% din resursele totale de apărare) și cu echipamente. În perioada 2020-2024, cele două categorii au reprezentat, în medie, 79,8% din totalul cheltuielilor de apărare.

România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020 

În ceea ce privește magnitudinea deficitului bugetar, trebuie menționat că România se află în procedura de deficit excesiv din 3 aprilie 2020. În 2019, deficitul bugetar, conform metodologiei ESA, a fost de 4,3% din PIB (cel mai ridicat printre statele membre ale Uniunii Europene), depășind limita prevăzută de Pactul de Stabilitate și Creștere (3% din PIB) cu 1,3 puncte procentuale.

În 2020, pe fondul restricțiilor economice, sociale și de mobilitate generate de pandemia Covid-19, precum și sprijinul acordat populației și companiilor, deficitul bugetar a atins 9,2% din PIB. În 2021, odată cu relaxarea restricțiilor și redresarea unor venituri bugetare, deficitul bugetar a scăzut la 7,1% din PIB.

În 2022, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina și a multiplelor șocuri economice (criza energetică, tranziția spre energia verde, perturbațiile lanțurilor de aprovizionare, tensiunile geopolitice), deficitul bugetar s-a redus la 6,4% din PIB (metodologie ESA 2010).

Această evoluție a fost influențată de creșterea semnificativă a veniturilor bugetare, cauzată de inflația crescută și de majorări ale taxelor pentru producătorii de energie electrică și gaze naturale, contrabalansate parțial de majorările cheltuielilor bugetare, în special cele pentru asistența socială, dobânzi și bunuri și servicii.

Indexarea salariilor publice și schemele de compensare energetică sunt factori principali ai agravarii deficitului bugetar

Începând cu 2023, tendința de consolidare bugetară s-a inversat, deficitul bugetar crescând la 6,6% din PIB, al treilea cel mai ridicat nivel din rândul statelor membre ale UE. Această majorare cu 0,2 puncte procentuale față de anul anterior este rezultatul indexării salariilor din sectorul public și a schemelor de compensare a prețurilor la energie.

În paralel, pe partea de venituri, încetinirea creșterii economice a afectat încasările bugetare. În 2024, deficitul bugetar a crescut semnificativ la 9,3% din PIB (cel mai mare din UE), într-un context de creștere mult mai accentuată a cheltuielilor bugetare comparativ cu veniturile.

Astfel, adâncirea deficitului bugetar cu 2,7 puncte procentuale față de anul precedent a fost cauzată, pe de o parte, de o creștere a veniturilor cu aprozimativ 0,2 puncte procentuale, și, pe de alta parte, de o creștere a cheltuielilor cu 2,9 puncte procentuale. Creșterile cele mai semnificative la cheltuieli au afectat cheltuielile cu personalul (+1,1 puncte procentuale) și cu asistența socială (+1,1 puncte procentuale), influențate de majorări discreționare de salarii din sectorul public, procesul de indexare a pensiilor și de compensare a prețurilor la energie.

România a avut, în 2024, venituri bugetare de 34,1% din PIB, față de media UE de aproximativ 46% din PIB, și un nivel al veniturilor fiscale de 28,5% din PIB, al doilea cel mai scăzut din rândul statelor membre ale UE, față de media UE de 40,1%. 

Consiliul Fiscal a avertizat constant, prin rapoarte anuale, opinii referitoare la proiectele de buget și rectificări, despre vulnerabilitatea economiei românești creată de deficitele bugetare semnificative din perioada 2019-2024.