Potrivit Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Guvernul României ar trebui să utilizeze avantajos situația actuală, lipsită de datorii față de FMI, însă cu active substanțiale (drepturi speciale de tragere) de 2,739 miliarde, echivalentul a 3,210 miliarde de euro. Propunerea constă într-un acord cu FMI, în colaborare cu Banca Mondială și Banca Centrală Europeană, pentru amânarea rambursării datoriilor externe scadente în 2025, 2026 și 2027. Fondurile rezultate să fie investite exclusiv în proiecte majore, generatoare de locuri de muncă și unități de producție, valorificând resursele locale pentru producerea de bunuri destinate consumului intern și exportului. Această propunere a fost formulată de Constantin Boştină.

Conform declarațiilor acestuia, această strategie ar putea oferi resurse financiare semnificative, exclusiv pentru investiții.

„Soluția pe care o propun este inovatoare și necunoscută în contextul român. Este vital ca FMI să accepte o astfel de inițiativă, iar Guvernul să inițieze negocieri. Scopul este o restructurare a datoriilor în 2025, 2026 și 2027 prin implicatul factorilor financiari, în special Banca Mondială, Banca Centrală Europeană și alte instituții financiare. Această măsură ar reduce presiunea asupra bugetului României, eliberând resurse pentru investiții propulsive, în dezvoltarea activităților productive, crearea de locuri de muncă și producție autohtonă pentru consum intern și export. Creșterea cererii și a ocupării forței de muncă determină o creștere a impozitelor și taxelor, generând venituri suplimentare fără o majorare prealabilă. De asemenea, o producție internă extinsă reduce necesitatea importurilor, asigurând stabilitatea balanței de plăți externe. Acțiunea presupune voință și decizia fermă a Guvernului”, a precizat Constantin Boştină pentru Agerpres.

O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI) este așteptată în București între 3 și 12 septembrie 2025 pentru a evalua evoluția economică a României.

„După cum se știe, o delegație FMI a mai vizitat România în februarie 2025. Una din recomandările făcute la acea dată a fost creșterea TVA la 21%, o măsură pe care eu o consider nepotrivită în contextul actual al economiei românești”, a adăugat Constantin Boştină.

Acesta a subliniat că vizitele delegațiilor FMI și discuțiile cu autoritățile române constituie un aspect obligatoriu pentru toate statele membre ale fondului, constituind un proces de evaluare.

În acest context, FMI evaluează periodic situația financiară și economică a României, formulând recomandări generale referitoare la politicile monetare, financiare și economice necesare pentru menținerea stabilității și a unei evoluții pozitive a economiei naționale.

„Această practică, acceptată de România din momentul aderării la FMI, nu prezintă aspecte negative. Cu toate acestea, evaluarea din septembrie 2025 va trebui să țină cont de bilanțul datoriei externe la sfârșitul anului 2024 (aproximativ 202 miliarde euro), deficitul bugetar preconizat pentru 2025 (aproximativ 235 miliarde lei), dobânzile la creditele externe scadente în 2025 (aproximativ 53 miliarde lei) și deficitul bugetar înregistrat până în 31 iulie 2025 (76,4 miliarde lei), care este în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent.”, subliniază comunicatul.