Mediafax

„Cum ar fi corect să fim informați despre realitatea bugetului României, despre executarea bugetară, despre deficitul primar, riscuri și ajustările necesare, precum și despre evoluția până la finalul anului? Ar fi just să știm cum performanța financiară se compară cu planul inițial aprobat și strategia fiscală. Informațiile ar trebui furnizate de Guvern, prin ministrul finanțelor. Nu de analistii economici, care nu au acces la toate datele din bugetul general consolidat și/sau la datele Trezoreriei. În prezent, avem doar comunicări abstracte, care pot genera interpretări exagerate (cum observăm de câteva luni, cu speculații despre acorduri cu FMI). Orice specialist în buget (și nu doar după auzite) observă că executarea la 7 luni este mult sub prognoza inițială. Deficitul curent la 7 luni este de 4,04% din PIB (la un PIB deja diminuat de prognoza de primăvară), față de un plan de 4,8%”, transmite Adrian Câciu.

Potrivit acestuia, „punctele forte” în execuție sunt:

•  evoluția veniturilor structurale – unde se observă o ușoară consolidare de 0,4 puncte procentuale față de anul trecut (16,2% din PIB la 7 luni 2025 faţă de 15,8% din PIB la 7 luni 2024).
• viteza de creștere a veniturilor totale depășește viteza de creștere a cheltuielilor totale (11,8% versus 11,1%). Concluzie: ritmul accelerat al cheltuielilor fără o creștere similară a veniturilor a încetinit și s-a inversat.
• valoarea investițiilor este superioară deficitului primar (deficitul primar se definește simplu ca diferența dintre deficitul curent și cheltuielile cu dobânzile).
• revenirea la absorbția fondurilor nerambursabile structurale, România având un grad de absorbție curentă de 17,1% (5,3 miliarde euro) față de media Uniunii Europene de 12,2%.
• în termeni nominali, cheltuielile de personal lunare au rămas stabile la nivelul din noiembrie 2024.

Există și puncte slabe

„Puncte slabe în execuție: cheltuielile cu dobânzile sunt mai mari decât cele programate, fapt ce rezultă nu doar din volatilitatea dobânzilor pe piață, ci și din insistența MF de a răscumpăra anticipat titluri de stat. Această practică, aplicată când există disponibilitate financiară și dobânzile actuale sunt sub cele la care s-a împrumutat anterior, implică plată anticipată a dobânzii anterioare (teoretic mai mari) ce adâncește deficitul. De ce nu este o strategie oportună? Principal, nu există o scădere substanțială a dobânzilor (fluctuații între 7,6% și 7,2% și se răscumpără cu 7,8%-7,2%); nu se economisesc sume importante. În al doilea rând, sumele plătite în avans ar putea fi utilizate altfel sau economisite. Nu în ultimul rând, aceste operațiuni sunt incluse integral în deficitul ESA. De exemplu, în 2024, 0,4 pp din deficitul ESA provine din răscumpărări de obligațiuni. Nu este oportună în acest moment și ne costă mai mult decât estimăm. 2. Ar fi util să aflăm despre evoluția cheltuielilor primare nete, în vederea respectării cerințelor Comisiei Europene (CE ne permite o creștere a cheltuielilor primare nete cu 2,8% în acest an, bugetul fiind construit pe o creștere de 4,9%). Din interpretarea execuției bugetare la 7 luni, pare că suntem în conformitate, sub 2,8%, dar o comunicare oficială ar fi benefică! 3. Care este valoarea amânărilor la plată și, mai ales, de ce nu se realizează plățile la PNRR (suntem la 65% absorbție față de fondurile disponibile)? 4. Care este deficitul pe care Guvernul îşi propune să îl închidă în 2025, atât pe cash cât și pe ESA? Cum se estimează atingerea acestui obiectiv și care este impactul asupra economiei al măsurilor de ajustare a deficitului?”, adaugă economistul.

Necesitatea transparenței și echilibrului

Expertul afirmă că, în prezent, asistăm la o decelerare semnificativă a creșterii economice și că Guvernul trebuie să țină cont de dependența de 45% a economiei de consumul guvernamental: „Este problematic, dar acesta este contextul actual. Intervențiile guvernamentale trebuie abordate cu precauție și atenție. Așteptăm aceste date, explicații și prezentări, realizate public și asumate, în cadrul conferințelor de presă. Nu avem nevoie de conferințe axate doar pe restricții și austeritate, ci de adevăr și perspectivă”.

Câciu subliniază că nu ne aflăm într-o criză bugetară, având în vedere consolidarea veniturilor, corelată cu pachetele de măsuri.

„Investițiile sunt semnificativ superioare deficitului primar. Există o vulnerabilitate ridicată la dobânzi. Este imperativ un program de stimulare rapidă și eficientă. Pentru cei care consideră deficitul României prea mare, le recomand să se concentreze pe deficitul SUA (aproximativ 8% în acest an), care nu este într-un conflict militar. Înțeleg criticile, dar așteptă o analiză prudentă atunci când se folosesc expresii radicale, mai ales în contextul în care nu există cunoștinte aprofundate despre bugetul general consolidat (al cărui funcționare este diferită de cel al unei companii). România este departe de un acord cu FMI, având rezerve financiare de aproximativ 25% din PIB și deficit primar acoperit de investiții. Să lucrăm la stimularea economică și nu la scenarii apocaliptice!”, concluzionează Câciu.

Articolul lui Câciu contrazice scenariile pesimiste: Investițiile depășesc deficitul primar, abordarea trebuie să fie prudentă și echilibrată.