În primele șase luni ale anului, chiar dacă nu s-au făcut angajări, prin diverse ajustări, cheltuielile salariale au crescut cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut, deși, teoretic, ar fi trebuit să scadă cu 5%, conform proiectului bugetar. Așadar, de o parte, nu s-au eliminat nici măcar posturile vacante ce trebuiau eliminate, iar prin efecte de anualizare avem o majorare de 7 miliarde de lei la cheltuielile salariale în primele șase luni.

El a subliniat că, dacă nu sunt controlate, cheltuielile salariale consumă o mare parte din resursele obținute de la contribuabili.

Reforma este absolut necesară în domeniul administrației publice locale, având în vedere că, în multe locuri, primăriile nu-și pot acoperi cheltuielile salariale din veniturile încasate.

„Administrația publică locală este un sector cu cheltuieli substantiale, care implică peste 150.000 de persoane, atât în aparatele proprii, cât și în zonele de asistență socială. Controlul cheltuielilor salariale este o prioritate crucială, deoarece, dacă nu le controlăm, riscăm ca orice creștere a veniturilor să se consume pe aceste cheltuieli și, în anul următor, să ne confruntăm cu o problemă similară.”, a explicat prim-ministrul.

Bolojan a afirmat că, dacă nu sunt reduse cheltuielile salariale ale administrației publice locale, ar putea fi necesară o reorganizare prin eliminarea unor unități administrative.

„În situațiile în care o primărie nu poate acoperi nici măcar costurile salariale, înseamnă că primăria respectivă nu există pentru cetățeni, ci pentru angajații ei. Fie reducem aceste cheltuieli și putem funcționa pe actuala structură, dar cu un număr mai mic de angajați și cheltuieli mai mici – ceea ce este posibil și demonstrat în multe locuri – fie vom fi obligați, la un moment dat, să facem o reorganizare administrativă și să eliminăm unitățile administrative nejustificate, având în vedere raportul dintre populație și costurile administrării.”, a adăugat el.

Bolojan a mai spus că pachetul de măsuri depus în Parlament reduce privilegiile din sectorul public, întărește capacitatea statului de a colecta impozite și taxe și aduce ordine în sistemul de sănătate.

Totodată, adoptarea al șaselea proiect, referitor la administrația publică locală, ar aduce măsuri pentru o mai eficientă administrare și descentralizare. Partidele din coaliție nu au ajuns la un acord legat de această reformă.

„Acest al doilea pachet, compus din cinci proiecte, trebuia completat de un al șaselea privind administrația publică locală. Însă, lipsa unui acord între toate partidele din coaliție a împiedicat prezentarea acestuia. Acest pachet este însă complementar pachetului fiscal, fiind esențială o administrare publică locală eficientă pentru viitorul României, însă actuala capacitate financiară a statului nu mai permite acest nivel de cheltuieli.”, a precizat Bolojan.