Analiză economică a negocierilor de pace din Ucraina

MEDIAFAX: Domnule profesor, negocierile de pace din Ucraina par blocate. Cum apreciați importanța intereselor economice în aceste tratative, analizând precedentul Trump-Putin?

CRISTIAN SOCOL: În esență, 70% din aceste negocieri sunt determinate de interese economice, față de 30% interese militare și geopolitice. În prezent, asistăm la o confruntare între două mari cicluri economice Kondratieff (perioade lungi de 40-50 de ani). Puterile majore caută să-și consolideze poziția pentru noul ciclu; inovarea tehnologică și controlul resurselor (energie, minerale strategice, terenuri arabile) sunt esențiale. Există argumente care susțin că invazia rusă în Ucraina are, în principal, un scop economic, nu unul pur geopolitic. Ucraina, considerată o sursă importantă de combustibili fosili, minerale strategice și soluri fertile, devine un câmp de luptă pentru aceste resurse. Interesele economice, directe și indirecte, sunt majore. Încheierea păcii nu numai că nu aduce beneficii, ci pare a genera costuri enorme, inclusiv creșteri semnificative ale cheltuielilor de apărare.

MEDIAFAX: Cum apreciați evoluția negocierilor în lumina declarațiilor recente emise de parteneri (inclusiv cu privire la posibilele cedări teritoriale), și ce oportunități/riscuri identifică pentru Ucraina?

CRISTIAN SOCOL: Un acord viitor trebuie văzut ca un compromis geopolitic bazat pe resurse. Luând în calcul zonele disputate şi eventualele schimbări teritoriale, se anticipează o divizare a Ucrainei. O Ucraină de Est/Sud, integrată în economia resurselor ruseşti (cărbune, petrol, industrie grea, minerale strategice, soluri fertile destinate agriculturii şi acces la mare) ar reprezenta 20-22% din teritoriul ucrainean, dar o proporţie importantă din resursele minerale strategice (inclusive 80% din rezervele de hidrocarburi ale Ucrainei). Totodată, ar acoperi semnificativ zone minerale importante. O Ucraină central-vestică, pro-occidentală, posibil independentă şi deschisă Vestului, dar neutră militar, ar avea resurse minerale limitate, dar ar păstra potențialul în tehnologie, agricultură și reconstrucție.

MEDIAFAX: Există motivații economice pentru intensificarea eforturilor de pace, având în vedere pierderile umane?

CRISTIAN SOCOL: Cu siguranță. O zonă bogată în litiu, Kruta Balka/Dnipropetrovsk, se află la scurtă distanță de front, putând fi capturată. Securizarea acesteia este un obiectiv pentru SUA și UE. Un alt factor esențial este acordul dintre SUA și Ucraina privind gestionarea resurselor minerale strategice și finanțarea reconstrucției. SUA își asigură accesul privilegiat la aceste resurse pe termen lung. Această strategie are un dublu scop: limitarea avansului Chinei în sectorul resurselor minerale rare, necesare tehnologiei și industriei de apărare. Totodată, se urmărește recuperarea costurilor ajutorului acordat Ucrainei.

MEDIAFAX: De ce ar opta Rusia pentru un acord de pace?

CRISTIAN SOCOL: Rusia ar putea obține beneficii financiare prin relaxarea sancţiunilor, reconectarea sistemului bancar la economia globală. Situația economică rusească este departe de stabilitate: o inflație ridicată (10%), un deficit bugetar în creștere, o scădere a veniturilor din exportul de resurse energetice, precum și o penurie de forță de muncă calificată, limitează opțiunile de dezvoltare. Un acord de pace ar permite accesul la resurse şi creşterea oportunităţilor comerciale pe termen lung.

MEDIAFAX: Care sunt principalele provocări după încheierea unui acord de pace?

CRISTIAN SOCOL: Principalele provocări includ: menținerea integrității teritoriale, menținerea sancțiunilor economice, situația transatlantică, ajutorul financiar pentru reconstrucția Ucrainei, presiunea pentru relansarea schimburilor comerciale cu Rusia, creșterea militarizării flancului estic și vulnerabilitatea acestuia.

MEDIAFAX: Care sunt consecințele economice pentru UE și România, în urma unui tratat de pace?

CRISTIAN SOCOL: Consecințele depind de acordul final. În mod optimist, un acord de pace ar putea reduce inflația, stabiliza piețele financiare și lanțurile de aprovizionare. Pentru România, beneficii directe ar putea proveni din reconstrucția Ucrainei și reducerea prețurilor materiilor prime.