România pierde o oportunitate crucială de modernizare a căilor ferate:

Aproape 3 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu vor fi direcționați către infrastructura și materialul rulant al Companiei Nationale de Căi Ferate Române (CFR), fonduri inițial destinate modernizării. Lipsa reformelor necesare a dus la această pierdere. În sezonul estival, pasagerii sunt nevoiți să călătorească în condiții precare, cu vagoane vechi, fără aer condiționat, întârzieri semnificative și viteze medii de doar 46 km/h.

Conform listei publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, sectorul feroviar va pierde 1,36 miliarde de euro din granturi pentru infrastructură, iar alte 1,87 miliarde de euro vor fi transformate în împrumuturi.

Din fondurile de 416 milioane de euro destinate materialului rulant, s-au pierdut 135 milioane, alte 280 milioane fiind transformate în împrumuturi. Astfel, în loc să modernizăm calea ferată cu fonduri europene nerambursabile, ne împrumutăm, ceea ce va conduce la o creștere a datoriei publice și cheltuieli suplimentare pentru contribuabili.

„Eșec de management” la nivel guvernamental

În cei cinci ani (2020-2025), succesorul miniștrilor de transport nu a știut să valorifice oportunitatea unică de modernizare a căilor ferate cu fonduri europene nerambursabile. Ca rezultat, sistemul feroviar este în continuare învechit, cu întârzieri cronice și un număr tot mai mic de pasageri, în timp ce miliardele promise de UE rămân neutilizate.

Ministrul Cătălin Drulă (USR), care a inițiat negocierile, nu a reușit finalizarea cadrului necesar pentru atragerea fondurilor. Fostul ministru nu a răspuns solicitării de comentarii.

Dan Vîlceanu (PNL), interimar în perioada septembrie–noiembrie 2021, a recunoscut eșecul: „Este un eșec de gestionare. Guvernul României nu a realizat reformele necesare pentru a atrage fondurile. Era o oportunitate importantă pentru căi ferate, care nu a avut niciodată un plan de a atinge acest nivel de finanțare. Nu mai putem solicita banii, iar fondurile se încheie în 2026, iar doar trei din zece cereri au fost procesate.”

Sorin Grindeanu (PSD), ministru cu mandatul cel mai îndelungat, a avut responsabilitatea finală de a atrage fondurile, însă nu a oferit explicații publice.

CFR: Confortul de 22°C în vagoane, o prioritate dificilă

Realitatea de pe teren confirmă lipsa investițiilor. Un călător a raportat călătoria la clasa întâi cu trenul Bucureşti-Slatina ca o „saună” lipsită de aer condiționat, cu probleme de la uși și întârzieri. Pe ruta București-Oltenia, întârzierile au depășit în această vară două ore și jumătate, ducând la pierderi de legături și aglomerații mari în Gara de Nord.

CFR Călători recunoaște dificultatea oferirii unui confort de 22°C, considerând necesară modernizarea parcului de trenuri cu tehnologii performante.

Profitul CFR, rezultat din subvenții, nu din eficiență

CFR Călători utilizează material rulant învechit: vârsta medie a locomotivei este de 51 de ani, iar cea a vagoanelor de 32 de ani. Companiile private atrag tot mai mulți pasageri pe rute aglomerate. În 2024, CFR Călători a avut o creştere a cifrei de afaceri de 24% și un profit net de 1,3 miliarde lei, survenit după șase ani de pierderi. Acest rezultat nu este un indicator al eficienței, ci al creşterii subvenţiilor de stat, în practică generate din impozitele cetățenilor.

Servicii mai scumpe și departe de standardele europene

CFR Călători a anulat recent 244 de trenuri, reprezntând o cincime din totalul zilnic, dar prețurile biletelor au crescut constant. În Europa de Vest, trenurile rulează cu viteze mari și în condiții moderne, în timp ce calea ferată din România este în continuare învechită, întârzierile se acumulează, iar fondurile necesare modernizării sunt pierdute.