După Revoluție, Regele Mihai I a fost nevoit să se absenteze din România timp de aproape opt ani, fiind umilit de noul regim condus de fostul președinte Ion Iliescu.

Regimul Iliescu a limitat accesul regelui în România. În 1990, la revenirea sa cu un pașaport diplomatic danez, Regele Mihai a fost expediat rapid din țară. În 1995, i s-a interzis prezența la înmormântarea lui Corneliu Coposu, în ciuda invitației oficiale, fiind obligat să transmită un mesaj înregistrat.

În anul Revoluției, Ion Iliescu a făcut un comentariu jignitor la adresa regelui Mihai: „este un individ care ar trebui să-și vadă de pensie și să ne lase în pace.” Această remarcă a reflectat dorința regimului Iliescu de minimaliza rolul istoric al fostului suveran în perioada post-Ceaușescu.

După patru decenii de exil, Regele Mihai a fost declarat persona non grata de PDSR

După 43 de ani de exil, Regele Mihai I a dorit să revină în România, însă tentativa sa a fost refuzată. Prima încercare a avut loc în aprilie 1990, când regele a fost obligat să se întoarcă din Zurich după ce viza i-a fost refuzată. Autoritățile au invocat lipsa cetățeniei române a regelui.

Autoritățile au permis revenirea regelui în 1992, cu ocazia Paștelui. Această vizită a avut un impact considerabil: aproximativ 500.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a-l întâmpina pe fostul suveran și familia regală. Popularitatea a determinat autoritățile să-i interzică ulterior accesul în țară pentru cinci ani.

În 1994, după o nouă încercare de revenire, PDSR a solicitat Ministerului de Externe să îl declare persona non grata. Regele nu a fost lăsat să coboare din avion, iar autoritățile au susținut că vizele nu se acordă la frontieră. Deși a coborât pe scara aeronavei, a fost obligat să se întoarcă. Imaginile respective au fost difuzate ulterior de TVR.

Cum a motivat Iliescu decizia?

Ion Iliescu a justificat decizia sa afirmând că venirea Regelui Mihai era un „act de destabilizare” fără acordul autorităților, într-un context tensionat. „Regele a venit fără un program stabilit, fără o minimă informare a autorităților, punându-ne în fața unui fapt împlinit”, a declarat Iliescu. Regele Mihai a condamnat acest gest ca o manifestare a „mentalității comuniste” a noul regim.

Gestul a generat critici și în țară, și în străinătate. Forțele politice de opoziție au condamnat acțiunea ca o încălcare a drepturilor fundamentale, iar presa internațională a contestat angajamentul față de democrație al regimului Iliescu.

De ce se temea Iliescu de Regele Mihai?

Ion Iliescu nu se temea de o revenire monarhistă. Frica sa era legată de puterea simbolică a fostului suveran, ilustrată de manifestațiile din 1992, când sute de mii de persoane s-au adunat pentru a-l întâmpina. Această popularitate era o amenințare directă la imaginea lui Iliescu, iar invitația din 1992 a fost probabil un test al reacției sociale.

La 21 de ani de la Revoluție, Regele Mihai a refuzat să dea mâna cu Iliescu

Relațiile dintre Regele Mihai și statul român au început să se normalizeze o dată cu alegerea lui Emil Constantinescu ca președinte. În 1997, cetățenia română i-a fost restituită regelui, iar președintele l-a invitat să revină în țară. Însă, în anii precedenți, liderul liberalilor nu reușise să îl determine pe rege să candideze la alegerile prezidențiale.

După revenirea la Cotroceni în 2001, Iliescu l-a invitat oficial pe regele Mihai la inaugurarea unei galerii de artă. În 1997, aceștia s-au întâlnit, reprezentând un gest simbolic de reconciliere.

La 21 de ani după Revoluție, în 2011, regele a fost invitat să țină un discurs în fața Parlamentului. A refuzat să dea mâna cu fostul președinte Ion Iliescu.

Elogiul lui Iliescu după moartea Regelui

La moartea Regelui Mihai în 2017, Iliescu l-a elogiat ca un om care și-a făcut datoria cu onoare, a contribuit la integrarea europeană, și a luat decizii esențiale într-un context dificil. El a adus în discuție patriotismul acestuia în exil și contribuția la dezvoltarea României. Iliescu a subliniat rolul pozitiv al Regelui în procesul de integrare europeană și euroatlantică.