Creșterea prețurilor a depășit anticipările BNR, atât la inflația generală, cât și la cea de bază, atingând 5,66% și respectiv 5,65% (anual), față de estimările din mai de 5,1% și 5,3%. Banca este mai pesimistă cu privire la ținta de inflație anunțată de BNR, considerând ipoteza privind creșterea prețurilor la energie electrică după expirarea plafonului din iulie posibil prea optimistă.

Se estimează o inflație generală de 7,5% până la finalul anului, presupunând o creștere moderată a costurilor cu electricitatea în iulie de aproximativ 30%, un impact de 60% din majorările TVA și un efect complet (100%) al creșterilor accizelor. Inflația de bază va fi de 6,5% (anual) la sfârșitul anului 2025, prognozează Erste.

BNR este aşteptată să ignore impactul inflației externe cauzat de măsurile fiscale. Odată ce aceste efecte vor fi eliminate din baza de calcul, impactul lor asupra veniturilor disponibile și cererii agregate ar trebui să susțină procesul de dezinflație. Ajustările fiscale ar trebui să conducă și la corectarea deficitului comercial, reducând presiunea de depreciere asupra leului și oferind BNR mai mult spațiu pentru reducerea dobânzilor, având în vedere importanța cursului de schimb în deciziile sale.

Guvernatorul BNR a declarat că reluarea reducerii dobânzilor depinde de stabilitatea piețelor și a politicii fiscale și ar putea fi luată în considerare în a doua jumătate a anului, după scăderea dobânzilor de pe piața monetară sub nivelul dobânzii de referință. Cu toate că aceste condiții par parțial îndeplinite, creșterea inflației ar putea întârzia planurile de reducere a dobânzilor. În scurt termen, relaxarea condițiilor monetare este anticipată prin gestionarea lichidității, având în vedere poziția excedentară a sistemului bancar față de BNR. Aceasta reprezintă o ajustare treptată a politicii monetare pentru a contracara slăbiciunea leului după alegerile prezidențiale.

Experții anticipează o posibilă scădere a dobânzii de referință abia spre prima parte a anului viitor.

Este probabil ca economia să continue să crească sub potențial în următoarele patru trimestre, însă nu se anticipează reduceri de dobânzi până când nu va exista un grad ridicat de certitudine asupra evoluției inflației, situându-se în intervalul țintă al politicii monetare. Această situație este puțin probabil să se întâmple înainte de raportul privind inflația din februarie 2026, moment în care o primă reducere de dobândă ar putea fi luată în considerare după o perioadă de stagnare.

Tonul BNR la ședința de politică monetară din iulie a rămas ușor restrictiv. Preocuparea principală a factorilor de decizie a fost reprezentată de inflația persistentă, stabilitatea financiară și impactul măsurilor fiscale anunțate asupra creșterii PIB și inflației. Comparativ cu ședința precedentă, scorul net a rămas neschimbat.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, la ultima ședință, menținerea ratei dobânzii de referință la 6,5% pe an și a ratei dobânzii pentru facilitățile de creditare la 7,5% pe an. De asemenea, a menținut și rata dobânzii la facilitățile de depozit la 5,5% pe an. Aceste decizii reprezintă cea de-a cincea ședință de politică monetară din 2025.

Au fost menținute și nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.