„Se spune că necazurile nu vin niciodată singure. Și iată că afirmația aceasta se confirmă, mai ales atunci când vine vorba de impozitele pe care cetățenii trebuie să le plătească statului. Ne-am obișnuit cu seria de majorări fiscale din ultima perioadă, cu „pachetele” legislative numărate (deja la a treia ediție!), dar încă un aspect este subiect de discuție mai puțin frecventă.

Ne referim la reforma taxelor locale sau impozitelor pe proprietăți – case, terenuri, mașini etc. Este clar că, de anul viitor, taxele locale din România vor crește semnificativ, în baza unei măsuri amânate, prevăzută în angajamentele asumate de stat prin PNRR – componenta de reformă fiscală complexă. Uniunea Europeană impune majorarea veniturilor bugetare locale, inclusiv prin actualizarea valorii impozabile a proprietăților, astfel încât impozitarea să reflecte mai bine prețul de piață real, să aducă venituri mai mari la nivel local și să diminueze, în general, necesitatea de finanțare din bugetul central și distorsiunile fiscale generate.

Potrivit lui Alex Milcev, măsura, planificată pentru aplicarea de la 1 ianuarie 2026, a fost amânată din vara anului 2022, în contextul inflației, al instabilității economice post-pandemice și al anilor electorali 2024-2025.

„Însă, ne îndreptăm spre implementarea acestor măsuri legislative, odată cu aprobarea Pachetului de măsuri fiscale nr. 1, propus de Guvernul Bolojan. Forma finală a noii legislații nu este încă definitivă, dar, potrivit declarațiilor oficiale, până la sfârșitul lunii august ar trebui clarificate detaliile tehnice, procentele aplicabile, (re)definirea bazei impozabile etc. Practic, vom asista la modificări importante în paradigma taxelor locale, reflectate în noua redactare a legii. Pe de o parte, se modifică intervalele de impunere, eliminându-se plafonul maxim, stabilindu-se doar un minimum: 0,1% pentru cele rezidențiale, 0,5% pentru cele nerezidențiale și 0,4% pentru clădirile utilizate în activități agricole. Autoritățile locale vor putea ajusta taxa flexibil, fără a mai necesita suplimentări de la bugetul național. Pe de altă parte, se va modifica definirea bazei impozabile, aceasta urmând să reflecte mai bine valoarea de piață a imobilelor.

El menționează că, în prezent, impozitul pe clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice se calculează aplicând un procent între 0,08% și 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii, ajustabil în funcție de rangul localității și zona de amplasare. Pentru persoanele juridice, procentele sunt între 0,08% și 0,2%, iar pentru clădirile nerezidențiale se aplică între 0,2% și 1,3% din valoarea impozabilă. Se aplică regula evaluării proprietăților la fiecare cinci ani, prin experți autorizați.

„Este important să subliniem că, în prezent, metodologia impusă legislativ pentru aceste evaluări adesea nu reflectă prețurile de piață. Acest pas, o „revoluție” a sistemului fiscal local, era previzibil. Din păcate, coincide cu o conjunctură fiscală dificilă caracterizată de alte majorări de taxe și impozite, având un efect negativ asupra tuturor contribuabililor. În acest context, să nu uităm de așa-numitul impozit pe lux – taxa specială pentru locuințele evaluate peste 500.000 de euro și mașinile de peste 75.000 de euro. Și în ceea ce privește aceste categorii de proprietăți, se discută introducerea unor sarcini fiscale adiționale. Este posibilă apariția unui fenomen de „contracție” (downsizing) mai accentuat în țările dezvoltate, proprietarii renunțând la imobile mari, vânzându-le și mutându-se în spații mai mici, cu impozite mai reduse.

El precizează că taxele pe proprietăți în economiile dezvoltate sunt mult mai ridicate decât în România.

„Prin urmare, dacă în România acest fenomen nu s-a manifestat până acum, din cauza mentalității de „proprietar” a românului, care transmite casele și terenurile generațiilor următoare, și pentru că impozitele sunt încă relativ mici, este probabil ca, de anul viitor, să asistăm la accentuarea unui astfel de „pas înapoi”. Există un precedent istoric: la începutul anilor 2000, în contextul unei creșteri fulminante a prețurilor imobiliare, multe familii cu venituri mici și-au vândut proprietățile bine amplasate din orașe, optând pentru proprietăți mai puțin scumpe la periferie, obținând o diferență financiară substanțială.

Pentru persoanele juridice, costurile deținere și utilizare a bunurilor imobiliare vor crește, iar efectul se va resimți și asupra chiriilor.

„Este posibil ca majorarea acestor taxe locale de la 1 ianuarie 2026 să nu fie doar o decizie economică, ci un eveniment care va schimba mentalitatea proprietarilor români și va redefini conceptul de investiție imobiliară,” a mai spus Alex Milcev.