„Pentru administrația Apele Române, sunt disponibile peste 350 de milioane de euro care ar fi trebuit alocați pentru lucrări de consolidare a protecției antiinundații, cum ar fi diguri, baraje și poldere. Doar un singur polder este în faza finală din cele 13 planificate. Inițial, se preconizau 510 kilometri de diguri, țintă redusă ulterior la 400 de kilometri, însă rezultatele sunt inexistente. (…) Comisia Europeană cu siguranță nu va aproba continuarea finanțării, acești bani fiind risipați. România a ratat o oportunitate istorică de a interveni și de a salva resursele financiare”, a declarat ministrul Mediului, duminică, la Digi 24.

Diana Buzoianu a considerat că directorul ANAR ar trebui să îşi prezinte demisia. Ea a anunțat că va lua o decizie în acest sens după ce va fi publicat raportul Corpului de Control privind situația de la Praid.

„Aștept în zilele următoare raportul final al Corpului de Control, referitor la situația de la Praid, care urmează să fie aprobat și transmis oficial. În momentul publicării acestui raport, voi lua imediat o decizie referitoare la directorul Apele Române. Mi se pare normal ca acesta să și-fi prezentat demisia de mult timp. Nu s-a întâmplat acest lucru, dar nu este nicio problemă. Vom primi în curând raportul Corpului de Control”, a precizat Buzoianu.

Potrivit acesteia, ANAR plătește o chirie lunară de 54.000 de euro pentru sediul din București și intenționează să achiziționeze un imobil de 6.000 de metri pătrați, pentru 270 de angajați, la valoarea estimată de 75 de milioane de lei.

Buzoianu a solicitat o listă a tuturor imobilelor gestionate de instituțiile subordonate și va analiza situația acestora pentru a eficientiza utilizarea spațiilor.

„Am avut o discuție în care reprezentanții Apele Române mi-au spus că au avut un buget alocat în anul precedent pentru achiziționarea unui spațiu, în valoare de 75 de milioane de lei. Reacția mea a fost una de neînțelegere. Într-un an în care nu au atras niciun euro din fonduri europene prin PNRR – și nu au reușit să realizeze lucrări de protecție împotriva inundațiilor – să primească o sumă atât de mare, nu pare un indiciu pozitiv. Să vedem mai întâi dacă pot atrage fonduri și dacă sunt eficienți”, a spus ea.

Ministrul a mai declarat că a trimis Corpul de Control la Apele Române săptămâna trecută pentru a investiga structura personalului, motivele lipsei de atracție a fondurilor europene și modul de realizare a inspecțiilor terenului.

„Eșecul de a atrage fonduri europene la Apele Române ridică întrebarea de ce nu s-au prioritizat proiecte de gestionare a inundațiilor în zonele afectate, având în vedere că instituția dispune de un număr mare de angajați și resurse semnificative. Este o întrebare legitimă pentru oricine își vede casa afectată de inundații. De ce nu s-au realizat aceste lucrări?”, a întrebat ea.