Alina Corbu, fostă președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, exprimă îngrijorare.

„Ca manager al unei instanțe supreme și judecător timp de 15 ani la Înalta Curte, care devin un simplu cetățean, simt nevoia să emit un semnal de alarmă legat de riscul grav pentru democrație. Mass-media prezintă în prezent judecătorii ca pe niște „dușmani ai poporului”. Indiferent de emoțiile generate în ultimele zile, solicit tuturor cetățenilor să se informeze complet și să înțeleagă că, indiferent de statut, fiecare persoană, angajată în sectorul public sau privat, în funcții de conducere sau execuție, bogată sau săracă, are nevoie de o justiție independentă pentru a-și apăra drepturile. O justiție eficientă și puternică este vitală pentru România”, a precizat Alina Corbu într-un comunicat.

Președintele Nicușor Dan a semnat decrete pentru pensionarea unor magistrați, inclusiv a președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina-Alina Corbu, și a lui Lucian Onea, de la DNA Ploiești.

Mandatul lui Corina-Alina Corbu ca președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție se încheie la 1 august 2025.

Modificări ale reglementărilor privind pensiile magistraților

Guvernul a prezentat un proiect de modificare a legilor referitoare la pensiile magistraților, care introduce modificări semnificative în sistemul de pensionare din justiție.

Principalele modificări includ creșterea vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani, și reducerea cuantumului pensiei de la 80% la 55% din baza de calcul.

Totodată, vechimea în muncă, inclusiv în magistratură, este crescută la 35 de ani, dintre care minimum 25 de ani trebuie să fie în funcții de magistrat.

Penalitățile pentru pensionarea anticipată sunt dublate, crescând de la 1% la 2% pentru fiecare an în care vechimea în magistratură este sub 25 de ani.

Plafonul pensiei nete este redus de la 100% la 70% din venitul net din ultima lună de muncă.

Tranziția spre noile reglementări va fi graduală. Magistrații în funcție vor putea solicita pensionarea începând din septembrie 2025, cu o creștere a vârstei de pensionare cu 4 ani în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de 65 de ani.