Agenția S&P subliniază că primele acțiuni fiscale ale noului Guvern reprezintă cel mai important efort de corecție din România de la criza financiară globală din 2008. Cu toate acestea, anticipează riscuri economice și politice care ar putea afecta planurile ambițioase ale Executivului, inclusiv coeziunea coaliției, și consideră neclară strategia fiscală pe termen mediu după 2026, ținând cont de rotația politică prevăzută.

Comunicatul agenției S&P:

Victoria candidatului Nicușor Dan și formarea noului guvern condus de premierul Ilie-Gavril Bolojan au încheiat o perioadă îndelungată de incertitudine politică și economică.

Noul Executiv a anunțat un vast plan de consolidare fiscală, bazat pe majorări de taxe și reduceri de cheltuieli, măsuri care, conform estimărilor, ar trebui să determine o scădere a deficitului bugetar la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 și 6,4% în 2026, de la 9,3% în 2024.

Aceste măsuri sunt aplicate într-un context macroeconomic dificil, caracterizat de o încetinire a economiei, inflație ridicată și în creștere, precum și un deficit de cont curent semnificativ. De asemenea, există riscuri politice legate de aplicarea concretă a planului de consolidare fiscală.

Ratingul României a fost reafirmat la ‘BBB-/A-3’ de către agenția S&P Global Ratings, cu o perspectivă negativă.

Acțiune de rating
La 23 iulie 2025, S&P Global Ratings a reconfirmat ratingurile României pe termen lung și scurt, atât în monedă locală, cât și valutară, la ‘BBB-/A-3’. Perspectiva rămâne negativă.

Dat fiind că este un rating suveran, calificativul este supus unor restricții de publicare, inclusiv respectarea unui calendar prestabilit. În acest caz, abaterea de la calendar este justificată de anunțarea planurilor de consolidare fiscală de către noul guvern.

Perspectiva negativă reflectă opinia S&P că riscurile privind finanțele publice ale României vor rămâne semnificative în următorii ani, în ciuda măsurilor anunțate.

Scenariu negativ

Ratingurile ar putea fi retrogradate în următorii doi ani dacă traiectoria consolidării fiscale deviază semnificativ de la estimările actuale, fie din cauza inadecvației măsurilor, fie din cauza unei creșteri economice slabe.

Totodată, o reducere a ratingului ar putea rezulta din creșterea datoriei externe peste estimările curente sau din deteriorarea condițiilor de finanțare ale deficitului extern – de exemplu, prin întârzieri semnificative în obținerea fondurilor europene.

Scenariu pozitiv

Perspectiva ar putea fi schimbată în stabilă dacă deficitele externe și fiscale se reduc substanțial, susținute de o relansare a creșterii economice.

Context și analiză

Alegerile prezidențiale din mai 2025 și numirea noului guvern au marcat încheierea unei perioade de instabilitate politică și incertitudine legislativă. Beneficiind de o largă majoritate parlamentară, noul guvern a implementat un pachet de măsuri de consolidare fiscală cu un impact estimat de 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% din PIB în 2026, distribuit relativ egal între venituri și cheltuieli.

Conform estimărilor S&P, aceste măsuri ar trebui să scadă deficitul sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, o reducere de la un nivel record de 9,3% în 2024, cel mai ridicat din 2009. Guvernul are în vedere și alte două pachete de reforme în următoarele luni, care ar putea contribui la continuarea consolidării fiscale.

Reformele fiscale și cele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt esențiale pentru atragerea fondurilor europene restante. România mai poate accesa circa 18 miliarde de euro (5% din PIB-ul estimat în 2025) prin Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF), precum și peste 26 miliarde de euro prin Cadrul Financiar Multianual 2021–2027.

S&P avertizează că provocările economice și politice pot afecta planurile ambițioase ale guvernului, mai ales că strategia fiscală pe termen mediu (după 2026) rămâne nesigură. Mandatul premierului Bolojan expiră la sfârșitul anului 2026, în baza unui acord de rotație cu PSD, fapt ce ar putea complica implementarea reformelor dincolo de această perioadă.

Provocări economice și structurale

• Creșterea economică a încetinit considerabil. Estimările S&P indică o creștere reală de doar 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026.
• Inflația ar putea atinge circa 9% în următoarele luni, influențată de modificările TVA, accizelor și prețurilor la energie.
• Deficitul de cont curent persistă la un nivel semnificativ, estimat la o medie de 7,5% din PIB între 2025 și 2028, în ciuda eforturilor de consolidare fiscală.
• Datoria publică netă va depăși 60% din PIB până în 2027, iar cheltuielile cu dobânzile vor depăși 9% din veniturile statului.

Sectorul bancar rămâne stabil, dar expus la riscuri legate de creditele în valută, imobiliare și îndatorarea întreprinderilor.