România a accesat din nou pieţele financiare internaţionale, pentru a treia oară în acest an, pe fondul unei cereri puternice. Această acţiune a urmat adoptării unor măsuri fiscale, care au prevenit o posibilă retrogradare a ratingurilor de credit sub nivelul „investment grade”. Măsurile au venit ca răspuns la perioada de instabilitate politică, generată de anularea şi apoi organizarea din nou a alegerilor prezidenţiale.

Prelungirea perioadei electorale a dus la un deficit bugetar record pentru România, de 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, activele financiare s-au stabilizat până la sfârşitul lunii iunie, după ce guvernul a anunţat majorări fiscale şi planuri pentru reducerea cheltuielilor publice.

„Deşi nu avem nevoie de o nouă emisiune de eurobonduri în acest an… este posibil să evaluăm opţiunea de gestionare a pasivelor pe pieţele externe. Există trei emisiuni de eurobonduri cu scadenţă în anul viitor, cu o valoare de 4,25 miliarde de euro (4,94 miliarde de dolari), ceea ce ar putea fi o alternativă”, a declarat reprezentantul Ministerului Finanțelor.

Totodată, a precizat că România va încerca să emită obligaţiuni samurai în acest an, în funcţie de condiţiile de pe piaţă, după achiziţia de 225 de milioane de dolari din anul trecut prin prima emisiune de obligaţiuni verzi samurai.

Ministerul Finanţelor va ajusta ţinta de finanţare pentru anul în curs, în prezent la 231 de miliarde de lei (53,04 miliarde de dolari), deoarece ţinta iniţială a guvernului de 7% din PIB nu mai este fezabilă. Premierul Ilie Bolojan a declarat că deficitul va ajunge la aproximativ 8% din PIB.

„Am acoperit deja 74% din necesarul iniţial de finanţare pentru acest an şi dispunem de un buffer valutar important. Avem flexibilitate şi spaţiu de manevră pentru ajustări, odată ce evaluarea bugetului va reflecta un deficit mai ridicat”, a afirmat reprezentantul Ministerului.

Totodată, a menționat că investitorii individuali din România vor putea procura obligaţiuni în valoare de 45-50 de miliarde de lei (11,48 de miliarde de dolari) în acest an. Obiectivele iniţiale, care vizau diversificarea instrumentelor de economisire pentru populație, au devenit un element cheie al strategiei de finanțare a ministerului. Instituţia estimează că datoria publică va atinge 58,1% din PIB în acest an, pe baza ţintei inițiale de 7% din PIB pentru deficit. În paralel, se anticipează o depăşire a pragului de 60% din PIB pentru datoria publică în anul următor. Uniunea Europeană anticipează reducerea deficitului bugetar al României sub 3% din PIB până în 2030.

Agenţiile de rating financiar S&P, Fitch şi Moody’s acordă în prezent României cel mai scăzut rating din categoria „investment grade”, cu o perspectivă negativă.