Emisiunea recentă de obligațiuni a României a generat un interes semnificativ din partea investitorilor, cu o cerere totală de peste 9,5 miliarde USD pentru tranșele în dolari și peste 4,5 miliarde EUR pentru tranșa în euro (neincluzând cererea din partea băncilor intermediare).

Obligațiunile au fost suprasolicitate de aproape 2,8 ori, investitorii dorind să achiziționeze aproape de trei ori mai mult decât suma planificată. În total, au participat peste 240 de investitori, iar fondurile au fost încasate pe 16 iulie 2025.

Succesul emisiunii este evidențiat și prin condițiile financiare obținute. În urma creșterii rapide a comenzilor de achiziție din partea investitorilor, România a reușit să reducă costurile inițiale ale împrumutului. Marjele de risc (spread-urile) față de obligațiunile de referință (obligațiunile SUA la maturități similare și nivelul ratelor swap în euro) au fost reduse cu 40 de puncte de bază pentru toate tranșele.

În plus, pentru obligațiunile în USD cu o perioadă de rambursare de 5 ani, statul nu a plătit nicio primă suplimentară, iar pentru cele cu 10 ani și pentru tranșa în euro s-au înregistrat prime negative de 3, respectiv 10 puncte de bază, ceea ce indică un cost al împrumutului mai mic decât pe piața secundară.

Această tranzacție este parte a strategiei României de finanțare externă în 2025, asigurând acoperirea necesităților de finanțare și consolidarea rezervelor de valută ale statului.

„Acest succes pe piețele internaționale de capital confirmă încrederea investitorilor în capacitatea României de a aplica și de a continua măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor actuale. Realizarea emisiunii într-o perioadă de incertitudine politică și economică, într-un context geopolitic complex, a confirmat evaluarea pozitivă a investitorilor față de pachetul de măsuri aprobat, precum și de capacitatea de a continua implementarea reformelor necesare pentru sustenabilitatea fiscală a țării,” a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Cine a achiziționat obligațiunile României

Emisiunea de obligațiuni a atras o bază diversificată de investitori, atât din punct de vedere geografic, cât și privind tipurile de investitori.

În cazul ambelor tranșe în USD, s-a observat o preponderență a investitorilor „real money”, respectiv fonduri de active administrate privat, cu o pondere de 76%, respectiv 80% pentru maturitățile de 5 și 10 ani. În același timp, fondurile de pensii și companiile de asigurări au deținut o pondere de 8% și 7%, fondurile suverane și instituțiile oficiale o pondere de 2% și 1%, băncile au reprezentat 2% și 3%, iar fondurile speculative 12% și 9% pentru maturitățile de 5, respectiv 10 ani.

Pentru seria în EUR, investitorii au fost reprezentați în proporție de 67% de fonduri de active administrate privat, 15% de fonduri speculative, 15% de fonduri de pensii și companii de asigurări, 2% de bănci comerciale și private și 1% de fonduri suverane și instituții oficiale.

Distribuția geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 5 ani USD, a fost următoarea: Europa de Vest 68%, America 25%, Orientul Mijlociu 5%, Asia-Pacific 1% și Europa Centrală și de Est 1%.

Pentru maturitatea de 10 ani USD, distribuția geografică a fost: Europa de Vest 70%, America 21%, Orientul Mijlociu 3%, Asia-Pacific 3% și Europa Centrală și de Est 3%.

În ceea ce privește seria în EUR, a cărei scadență este în iulie 2039, distribuția geografică a fost: Europa de Vest 73%, Europa Centrală și de Est 16%, America 9%, Orientul Mijlociu 1% și Asia-Pacific 1%.

România a emis obligațiuni în trei tranșe: 2 miliarde USD cu o maturitate de 5 ani, cu un randament de 5,772% și o rată a dobânzii de 5,750% pe an; 1,75 miliarde USD cu o maturitate de 10 ani, cu un randament de 6,642% și o rată a dobânzii de 6,625% pe an; și 1,5 miliarde EUR prin redeschiderea seriei scadente în iulie 2039, cu un randament de 6,530% și o rată a dobânzii de 6,750% pe an.

Tranzacția a fost intermediată de următoarele instituții financiare internaționale: BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, J.P. Morgan SE, Raiffeisen Bank International AG și Société Générale.