Inflația a crescut ușor, atingând 5,7%, depășind ușor previziunile pieței, în timp ce salariile au înregistrat o ușoară diminuare. Evoluțiile recente indică o problemă inflaționistă mai acută în România, însă impactul pachetului fiscal va fi crucial pentru confirmarea tendinței.

Experții ING Bank au majorat prognoza inflației pentru sfârșitul anului la 7,5%, anticipând valori apropiate de 8% în septembrie și octombrie. Creșterea taxelor, în special a TVA, este principalul motiv al acestei ajustări.

Economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu, subliniază incertitudinea privind inflația pe termen scurt. Eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică în iulie, alături de majorările TVA și accizelor din august, introduc factori de nesiguranță în prognoză.

„În consecință, am revizuit în sus prognoza privind indicele prețurilor de consum la sfârșitul anului, de la 5,6% la 7,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Prognoza noastră revizuită prezintă riscuri de majorare, cauzate în principal de o posibilă majorare de 30% a prețului energiei electrice, care ar putea fi chiar mai mare decât se estimează. Creșterea TVA, cu un impact estimat de 60% asupra prețurilor de consum, este un alt element de risc”, a declarat Ciprian Dascălu.

Ambii experți consideră că reducerile dobânzii BNR sunt puțin probabile în acest an, dată fiind persistența inflației. „Este aproape sigur că nu vom vedea reduceri ale dobânzii din partea Băncii Naționale a României în acest an. Banca Centrală va prefera probabil să aștepte ”, a declarat Valentin Tătaru, economist șef ING Bank.

„Având în vedere aceste estimări a inflației, anticipăm că BNR va menține rata dobânzii de referință neschimbată pentru restul anului. Prima reducere a dobânzii de către BNR este probabil să aibă loc în februarie 2026, sub condiția unor previziuni moderate ale inflației și evitarea apariției unor factori neprevăzuți”, a explicat Ciprian Dascălu.

Referitor la curs valutar, Tătaru menționează că EUR/RON a înregistrat o ușoară creștere în ultima lună, trecând de la 5,02-5,03 la aproximativ 5,07-5,08 lei. Normalizarea pieței în contextul post-electoral a contribuit la această evoluție.

În ciuda calmului pieței post-electorale, deficitul major de cont curent al României va reprezenta un factor depresiv pentru moneda națională. O posibilă reducere a expunerilor pe obligațiuni ar putea influența, totodată, prețurile.

Experții ING Bank estimează că EUR/RON va încheia anul în proximitatea valorii de 5,10 lei, cu fluctuații potențiale pe termen scurt între 5,05 și 5,10 lei.

BNR este probabil satisfăcută de noua bandă de fluctuație a cursului EUR/RON. Guvernatorul BNR a afirmat în mai că RON este evaluat corect în termeni REER. Conform estimărilor BCR, intervalul 5,05-5,10 lei pentru un euro reprezintă o bandă „confortabilă” pentru banca centrală. O depreciere suplimentară a RON ar putea accentua inflația. Vulnerabilitățile valutare persistă, în contextul deficitului de cont curent și a riscurilor ridicate.