„Lipsa stimulentelor pentru performanță și lipsa corelației între rezultatele spitalelor și costurile acestora constituie o problemă. Nu există un plan de tăiere a sporurilor din sistemul de sănătate”, a declarat Bolojan.

Nivelul sporurilor ar trebui stabilit de conducerea spitalelor. Acestea vor decide dacă rămân în limite rezonabile sau ating plafonul maxim.

„Fiecare director medical evaluează situația și stabilește dacă acordă sporurile la nivelul maxim sau respectă limita legală. Am fost președinte al Consiliului Județean și aș fi putut obține 50% din fonduri europene pentru sporuri, dar m-am limitat la 35%. Am realizat importante absorbții de fonduri europene. Altminteri, dacă aș fi solicitat plafonul maxim, ce exemplu le-aș fi dat angajaților cu salarii mult mai mici decât ale mele? Prin mecanismele legale și de management, se pot stabili sporuri rezonabile”, a mai spus prim-ministrul.

Prim-ministrul a oferit exemple în acest sens:

„Imaginiți-vă o secție de tuberculoză. Sporurile se încadrează între un minim și un maxim. Dacă într-o secție cu 10 paturi se află doar un pacient cu tuberculoză, este justificat sporul maxim? Dacă spitalul este în pierdere și are datorii? Sau se efectuează o analiză și se determină o valoare adecvată în raport cu situația, având în vedere capacitatea de transmitere a bolii? Este un exemplu simplu. Directorii medicali sunt plătiți pentru eficiență, nu pentru a solicita nelimitat sporuri. Ei trebuie să ofere servicii de calitate și să asigure o remunerație corectă angajaților.”, a concluzionat Ilie Bolojan.