Proiecțiile privind creșterea economică în România au fost reduse la 1,0% în 2025 și 1,8% în 2026 (comparativ cu 1,5%, respectiv 2,1% anterior).

„România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din regiune, chiar și după inițierea ajustărilor fiscale. Conform planului de guvernare, costurile acestor ajustări vor afecta diverse sectoare ale economiei, ducând la o încetinire a consumului și a investițiilor private. Cu stimulente interne limitate și un context extern incert, România se așteaptă la una dintre cele mai mici rate de creștere din Europa Centrală și de Est (ECE),” a subliniat Anca Negrescu, economist șef UniCredit Bank.

Inflația anuală la finalul lui 2025 este estimată să depășească 5%, existând riscul ca prognoza inflației pentru 2026 să nu ajungă în zona țintă, având în vedere posibilitatea unor noi majorări ale cotei TVA sau a altor factori perturbatori precum creșterea prețului la petrol.

În consecință, experta anticipează o singură reducere a ratei dobânzii de politică monetară de către Banca Națională a României în 2025, de 0,25% în noiembrie, și observă riscuri crescute ca reducerea să apară abia în 2026.

”Având în vedere aprecierea cuplului euro-leu în intervalul 5-5,10, estimăm o ușoară mișcare a cursului în această bandă până la finalul anului, cu o valoare de 5,07 la finalul lui decembrie. Considerăm că România își va menține ratingul investițional, dacă nu există întârzieri majore în implementarea programului de guvernare și vom observa primele progrese fiscale.”, a apreciat Negrescu.

Cererea internă, motorul creșterii în Europa Centrală și de Est

Cel mai recent raport macroeconomic al Institutului de Investiții al Grupului UniCredit evidențiază că perspectivele economice ale Europei Centrale și de Est depind din ce în ce mai mult de cererea internă, întrucât tensiunile comerciale și evoluția slabă a industriei auto europene afectează cererea externă. În țările din Europa Centrală și de Est (ECE), membre ale UE, UniCredit anticipa o accelerare a creșterii PIB-ului, de la 2,0% în 2024, la 2,2% în 2025 și la 2,5% în 2026.

Raportul macroeconomic din iunie 2025 evidențiază modul în care consumul gospodăriilor și investițiile finanțate din fonduri UE continuă să fie piloni importanți ai rezilienței economice în regiunea ECE. Piețele muncii sub presiune, cu rate relativ scăzute ale șomajului, susțin creșterea salariilor reale și, prin urmare, consumul. În același timp, incertitudinea cu privire la tarifele vamale impuse de SUA și riscul de dezechilibre fiscale în unele state generează provocări pentru stabilitatea macroeconomică.

„În timp ce tensiunile comerciale și cererea slabă la nivel global creează turbulențe, observăm că economiile din ECE se adaptează prin accelerarea motoarelor interne de creștere”, a declarat Mauro Giorgio Marrano, Economist Senior în ECE și unul dintre autorii principali ai secțiunii ECE a raportului. „Această schimbare este susținută de o creștere puternică a salariilor reale și de finanțări accelerate din Facilitatea UE pentru Redresare și Reziliență.”

„Țările care vor finaliza reformele în termenele stabilite pentru finanțările UE vor beneficia cel mai mult”, a adăugat Eszter Gárgyán, specialist FX CEE și coautor al raportului.

Potrivit publicației, utilizarea Fondului de Redresare și Reziliență (FRR) al UE ar trebui să crească în majoritatea țărilor, cu excepția Ungariei.

Concluzii principale ale raportului

Modelul de creștere își schimbă direcția către factori interni: cererea externă, mai ales în sectoare precum cel auto și farmaceutic, este limitată de tarifele vamale impuse de SUA. Cu toate acestea, consumul intern rămâne solid, susținut de piețe ale forței de muncă aflate sub presiune și de convergența salariilor.

Creșterea reală a salariului mediu din ECE va atinge probabil aproape 4% în 2025 și va încetini la 3,3% în 2026, având în vedere impactul ciclurilor electorale, care au accelerat creșterea salariilor în 2024-2025. În anumite state, ciclurile politice și majorările salariului minim vor menține dinamismul creșterii salariilor.

Investițiile vor crește în 2026 datorită fondurilor europene și a ratelor dobânzii reduse:

Riscuri fiscale și politice sub observație: România, Polonia, Ungaria și Slovacia înregistrează presiuni crescânde pentru implementarea ajustărilor fiscale. România, în special, riscă o retrogradare a ratingului suveran, dacă nu există un angajament politic clar de consolidare fiscală.

Inflație și politică monetară: inflația se apropie de țintele țintă în state precum Cehia și Serbia, dar majorările fiscale și restricțiile de prețuri complică situația în alte țări. UniCredit estimează reduceri prudente ale ratelor dobânzii, cu 25-50 puncte de bază în 2025 pentru țările din regiune, având în vedere un spațiu limitat pentru reduceri în 2026.