Acesta a subliniat finalizarea, la nivel informal, a negocierilor cu Comisia Europeană privind granturile acordate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și condițiile de împrumut.

„În ultimele zile, după o lungă și complexă perioadă de negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a încheiat informal negocierea în privința granturilor PNRR și a condițiilor de împrumut. Negocierile au avut loc într-un context dificil, Comisia Europeană impunând condiții ferme și stricte pentru investițiile din PNRR. Această rigiditate a fost accentuată de situația fiscală fragilă a României, determinată în principal de lipsa corelării între reformele fiscale și cele privind cheltuielile, precum și de ritmul lent al implementării investițiilor asumate prin Plan”, a declarat fostul ministru, prezentând o analiză a PNRR: Situația României cu un an înainte de termenul limită.

Conform acestuia, noile reguli impuse includ: investițiile ramase în PNRR (atât grant, cât și împrumut) trebuie să atingă un progres fizic minim de 50% pentru a evita pierderi de fonduri; investițiile finanțate din PNRR trebuie finalizate până la 31 august 2026; și securizarea părții de grant, fără absorbție totală de 100%.

„Pentru România, acest proces a fost – și continuă să fie – unul dificil, deoarece aplicarea criteriilor impuse riscă să ducă la pierderi semnificative din fondurile PNRR. Mai grav, unele investiții esențiale pentru dezvoltarea țării, precum autostrăzi, căi ferate, modernizarea școlilor și spitalelor, riscă să rămână fără finanțare europeană și să fie acoperite, eventual, din bugetul național sau din fondurile de coeziune”, a transmis Boloș.

Acesta a mai precizat că, potrivit evaluărilor, există un risc estimat de pierdere a fondurilor PNRR de 7,8 miliarde euro, cele mai afectate sectoare fiind: sănătate (920 milioane euro, în special investiții în spitale publice); mediu (2,29 miliarde euro, în special infrastructură apă-canalizare și deșeuri); educație (728 milioane euro); eficiență energetică (1,02 miliarde euro, în special eficiență energetică în clădiri rezidențiale); infrastructură de transport (1,98 miliarde euro) și digitalizare IMM-uri/renovare energetică (728 milioane euro).

„Am încercat să propunem noi proiecte de investiții în cadrul renegocierii PNRR pentru a acoperi, pe cât posibil, riscul de pierdere de 7,8 miliarde euro, dar, din cauza situației bugetare, acest lucru nu a fost posibil. De asemenea, plasarea sumei în capitalul Băncii de Investiții și Dezvoltare sau investiții în instrumente financiare pentru IMM-uri nu au fost viabile. Unele proiecte sunt fără contracte de achiziții publice, altele au proceduri începute, iar altele au șantiere deschise, dar nu au atins progresul fizic de minim 50%. Din păcate, cei afectați vor fi beneficiarii contractelor de finanțare – oameni și instituții care s-au bazat pe proiectele asumate. Fără surse clare de finanțare, aceste proiecte riscă să rămână doar pe hârtie”, a explicat Marcel Boloș.

Totodată, a subliniat faptul că Cererea de plată 4, esențială pentru modernizarea statului și restructurarea cheltuielilor publice, nu poate fi trimisă Comisiei Europene până la finalizarea oficială a renegocierii.

„La final de mandat, este firesc să prezint o imagine clară asupra PNRR, un dosar complex care alocă României 28,2 miliarde euro, inclusiv 13,2 miliarde euro nerambursabili și 14,9 miliarde euro împrumut. Este o radiografie a unui plan vast, creat într-un ritm accelerat, plin de speranțe și, uneori, cu pași prea rapidi. Pentru salvarea restului planului, este crucială transparența, asumarea responsabilității și respectarea termenelor. Cererea de plată 4 cuprinde reforme cheie pentru modernizarea statului și restructurarea cheltuielilor, inclusiv reforma fiscală, taxarea mijloacelor de transport poluante, legi noi ale salarizării, coduri urbanistice și silvice, legi despre energie, apă și biodiversitate. Toate aceste elemente sunt esențiale pentru continuarea PNRR. Trimiterea cererii nu este posibilă până la finalizarea negocierii.”, a precizat Boloș.

Acesta a menționat că renegocierea este singura opțiune pentru salvarea planului, aproape toate statele membre luând această decizie pentru a-și proteja fondurile alocate PNRR.

Început în ianuarie 2025, procesul de renegociere a fost extrem de complicat. Ministerele au evaluat implementarea investițiilor, fiind realiști cu privire la finalizarea la timp a proiectelor.

În prezent, cu un an rămas până la termenul limită, încasările din PNRR sunt de 10,7 miliarde euro (primele două cereri de plată, prefinanțare și cererea de plată 3 parțial). Sumele suspendate de la UE din cererea de plată 3 se ridică la 870 milioane euro, reflectând o serie de probleme operaționale și de implementare a proiectelor.

Plăți efectuate către beneficiari s-au ridicat la 8,23 miliarde euro, inclusiv granturi (2,4 miliarde euro), împrumuturi (3,5 miliarde euro), finanțare publică națională (1,275 miliarde euro) și TVA (1,170 miliarde euro). Dacă toate investițiile ar fi finalizate la 100%, ar mai fi necesare alte 20 miliarde euro într-un an, care este un obiectiv aproape imposibil de atins.

Contracte de finanțare încheiate de coordonatorii de reformă și investiții se ridică la 46,99 miliarde euro, inclusiv granturi și împrumuturi. Contracte publice încheiate de beneficiari totalizează 24,9 miliarde euro, cu un segment de granturi (10,6 miliarde euro) și un segment de împrumuturi (14,3 miliarde euro).

„Ce reiese din aceste date? Putem avea un risc de pierdere importantă de fonduri de 7,8 miliarde euro, cel mai probabil din segmentul împrumutului. Dar investiții de 26,9 miliarde euro pot rămâne fără finanțare alternativă sau să fie finanțate din bugetele naționale, fonduri de coeziune sau de la Banca de Investiții și Dezvoltare. Trebuie vizat un ritm accelerat al implementării pentru investițiile coordonate de instituții, unde întârzierile pun în pericol tot calendarul. Soluțiile necesită multă răbdare și decizii asumate. Mai există șansa de salvare”, a mai spus Marcel Boloș.

Fostul ministru a subliniat că PNRR se află într-un moment crucial, finalizarea renegocierii fiind un pas vital.

„După stabilirea investițiilor viabile, se vor găsi soluții alternative, de exemplu etapizare, fonduri naționale, fonduri de coeziune sau sprijin financiar, pentru celelalte investiții. Este necesară o implementare accelerată și o coordonare eficientă a proiectelor. Nu este ușor și nu se rezolvă peste noapte. Dar, răbdare și decizii asumate, iar România poate salva o parte din PNRR”, a concluzionat Marcel Boloș.