La nivel internațional, doar 4% din persoanele afectate de fraude online reușesc să își recupereze pierderile și doar 28% denunță aceste infracțiuni, potrivit unui raport realizat de Alianța Globală Anti-Fraudă. Pierderile totale cauzate de fraude online în 2024 sunt estimate la 1,03 trilioane de dolari.

În primele patru luni ale anului, Secția de Combatere a Criminalității Informatice (SCCI) a investigat 928 de dosare de fraudă informatică, dintre care 170 au fost înregistrate în 2025. Din acestea, 169 au fost deja soluționate, a anunțat Flavius Nistor, Șef Serviciu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, IGPR.

În ceea ce privește atacurile informatice, SCCI a investigat 1.187 de dosare în primele patru luni ale anului, dintre care 256 au fost soluționate. Nistor a mai precizat că fraudele legate de investiții sunt pe primul loc la nivel european.

Datele furnizate de ING Bank și DNSC (Directoratul Național de Securitate Cibernetică) arată că, în România, doar 28% dintre persoanele prejudiciate denunță fraudele, iar puțini reușesc să își recupereze măcar o parte din pierderi. Trendul recuperării banilor pierduți este descendent. Dacă în 2023 7% din victime au reușit recuperarea, în 2024 procentul a scăzut la 3%.

Cele mai frecvente scenarii de fraudă

Un scenariu frecvent implică „spoofing”. Victima este contactată telefonic de o „bancă” sau o altă instituție, folosind un număr de telefon fals, și i se cere să verifice apelantul prin căutarea numărului pe Google. După verificarea corectă a numărului pe site-ul instituției, victima se simte în siguranță.

Atacul continuă solicitând victimei transferul banilor într-un cont securizat, pretinzând că contul bancar al victimei a fost compromis. Victima, sub presiune și cu sentimentul de urgență, transferă suma în contul indicat de atacator, un cont controlat de infractori și folosit pentru transferuri ulterioare. Banii sunt imediat retrași sau transferați mai departe.

Un alt scenariu presupune anunțarea unei aprobări de credit și solicitarea prezentării în sucursală a victimei pentru ridicarea banilor. Victima, surprinsă, obiectivează lipsa solicitării unui credit, însă atacatorul pretinde compromisele datelor și o raportare la poliție, urmată de o aparentă convorbire cu un ofițer de poliție care insistă că este o victimă a fraudei și că trebuie să acorde sprijin pentru investigație.

ING Bank lansează un kit de securitate împotriva fraudelor

ING Bank va implementa în aplicația mobilă Home Bank un instrument de securitate care va bloca efectiv efectuarea plăților în timpul unei conversații telefonice.

„În Home’Bank, vom lansa curând funcționalitatea „Închide-i apelul Fraudei”, un avertisment afișat când un utilizator este la telefon și urmează să efectueze o plată. Reprezentanții băncilor sau organele de drept nu vor exercita niciodată presiuni pentru efectuarea unei plăți.”, a declarat Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România.

Munca de acasă și fraudele online

Fraudele pot include oferte false de angajare pe rețelele de socializare, prin care victimele sunt trase în grupuri de mesagerie private. Ele pot deveni cărăuși de bani pentru rețelele infracționale prin efectuarea de tranzacții din contul personal.

„Nu dați like & share pentru bani” este un apel la atenție împotriva mesajelor care circulă pretinzând câștiguri financiare prin acțiuni simple pe rețelele de socializare.

Exemplele includ: mesaje ce solicită victimei confirmarea apariției într-un filmuleț, facilitând instalarea de malware; cereri de vot pentru concursuri sau burse; distribuirea de link-uri către platforme crypto și portofele de criptomonede false.

Platforme crypto și portofele de criptomonede false

Platformele de investiții în criptomonede nu transmit niciodată link-uri pentru investiții și nu solicită date personale sau de portofel virtual.