În ziua de Marțea Albă, tradiția recomandă odihnă, evitând activitățile de muncă. Femeile oferă milostenie, de regulă, cu vin roșu și cozonaci rămași de la Sărbătoarea Paștelui.

În anumite regiuni, în a treia zi de Paște, vizitele din prima zi se repetă, iar ouăle roșii rămase se ciocnesc.

De asemenea, rămășițele de la masa de Paște, cum ar fi firimituri, se păstrează și se îngroapă pentru a atrage prosperitatea în locuință.

Aceeași zi este marcată și prin uscarea și sfărâmarea Sfintei Pâini, respectiv Sfântul Agneț, un simbol sacru sfințit în timpul slujbelor religioase.

Pentru a asigura prosperitatea pe parcursul anului, românii respectă obiceiuri specifice în Marțea Albă. Astfel, se evită munca, spălatul, călcatul și curățenia în această zi.

În Marțea Albă, a treia zi de Paște, gospodinele se relaxează și nu desfășoară activități religioase precum slujbe de pomenire. Rugăciunile și slujbele bisericești sunt organizate conform unui calendar specific.

Este important de menționat că, de la prima zi de Paște și până la Înălțarea Domnului, credincioșii se salută cu „Hristos a înviat!”, iar răspunsul este „Adevărat a înviat!”.