„În gestionarea fondurilor europene, fiecare întârziere presupune pierderi, iar fiecare lună neutilizată poate însemna un an fără investiții. Cu acest angajament, încheiem acest mandat cu 3,2 miliarde de euro primiți de la Comisia Europeană în șase luni – fonduri ce au asigurat stabilitatea bugetară și investițiile publice. Cel mai important, am evitat riscul pierderii de fonduri europene pentru anul 2025 și am creat bazele necesare pentru a nu se repeta această situație în 2026. Am finalizat procesul de renegociere a PNRR pentru a proteja granturile alocate țării și am pregătit Planul Național Social pentru Climă, prin care România poate accesa până la 6 miliarde de euro pentru a sprijini familiile vulnerabile în fața costurilor tot mai mari ale energiei și transportului. În acest mandat, am lansat apeluri de peste 3 miliarde de euro, cu un impact considerabil: pentru spitalizare modernă și tehnologie medicală de vârf pentru sănătatea românilor, pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare, pentru creșterea eficienței energetice și pentru susținerea copiilor și persoanelor cu dizabilități. Mulțumesc echipei MIPE pentru munca asiduă și pentru eforturile depuse, care, deși adesea neobservate, mențin România pe calea dezvoltării”, a transmis Marcel Boloș, citat într-un comunicat al MIPE.

În privința implementării Politicii de Coeziune 2021-2027, suma plătită beneficiarilor de proiecte în 2025 a ajuns la 2,7 miliarde de euro. În întreaga perioadă de programare, plățile către beneficiari au totalizat 4,9 miliarde de euro, din care aproximativ 4,5 miliarde de euro reprezintă fonduri UE – 14,6% din alocare.

Suma primită de la Comisia Europeană în 2025 prin programele Politicii de Coeziune 2021-2027 este de 1,9 miliarde de euro, cuprinzând prefinanțări și rambursări de cheltuieli eligibile. Pentru întregul exercițiu financiar multianual, suma totală primite ajunge la 4,15 miliarde de euro, reprezentând aproape 13,4% din alocare UE. România se situează pe locul doi în Uniunea Europeană din punct de vedere al sumelor absolute primite de la Comisie, conform comunicatului.

Totalul sumelor solicitate la rambursare Comisiei Europene este de 2,1 miliarde de euro, iar pentru întregul exercițiu financiar multianual, valoarea ajunge la 3,1 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 10% din alocarea UE a programelor. În plus, se estimează că în iulie 2025 vor fi solicitate la rambursare peste 500 de milioane de euro.

Valoarea estimată a cererilor de plată către Comisia Europeană în 2025 este de 4,4 miliarde de euro, asigurând acoperirea completă a riscului de dezangajare pentru acest an.

De asemenea, au fost semnate contracte în valoare de aproximativ 11,7 miliarde de euro, din care 6,1 miliarde de euro reprezintă fonduri europene – un progres semnificativ care transformă alocațiile în investiții concrete, reduce riscul de pierdere a fondurilor și asigură continuitatea dezvoltării economice și în comunități.

„România dispune de un buget total de 43,57 miliarde de euro pentru implementarea Politicii de Coeziune 2021-2027, din care alocarea UE reprezintă aproape 31 de miliarde de euro. Fondurile europene sunt accesate prin 8 programe naționale și 8 programe regionale”, se menționează în comunicat.

În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), suma totală încasată pentru implementarea PNRR a ajuns la 10,74 de miliarde de euro, datorită primirii a aproximativ 1,3 miliarde de euro din cererea de plată nr. 3. Această sumă este o plată parțială, pentru obiectivele și reperele incluse în cerere și îndeplinite integral.

„Pentru cererea de plată nr. 3 este temporar suspendată suma de 869 de milioane de euro, pentru care România are un termen de șase luni (până pe 28 noiembrie 2025). Această etapă procedurală de suspendare parțială nu înseamnă pierderea vreunui euro din suma alocată României pentru cererea de plată nr. 3: sumele suspendate rămân alocate României și vor fi încasate după îndeplinirea tuturor condițiilor”, se precizează în comunicat.

În anii anteriori, România a încasat 9,44 de miliarde de euro, reprezentând: 3,79 de miliarde de euro – prefinanțare, aproape 0,29 miliarde de euro – prefinanțare aferentă capitolului REPowerEU, 2,56 de miliarde de euro – cererea de plată nr. 1 și aproximativ 2,80 de miliarde de euro – cererea de plată nr. 2.

În cadrul PNRR, până la sfârșitul lunii mai 2025, au fost semnate 21.887 de contracte, cu o valoare totală de 47,26 de miliarde de euro, din care 25,91 de miliarde de euro fonduri PNRR, conform rapoartelor coordonatorilor de reforme și investiții.

MIPE coordonează, la nivel național, implementarea PNRR. Indiferent de sector, implementarea țintelor și repere (jaloane) PNRR este responsabilitatea a 20 de coordonatori de reforme și investiții: ministere și alte autorități publice centrale.

România are 28,5 miliarde de euro alocați pentru implementarea PNRR, din care 13,6 miliarde de euro sunt granturi și 14,9 miliarde de euro sunt împrumuturi.

În privința Planului Național Social pentru Climă, MIPE a transmis Comisiei Europene propunerea inițială de intervenții, prin care România poate beneficia până la 6 miliarde de euro. Intervențiile se vor concentra pe îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor și clădirilor, prin reabilitări termice, pompe de căldură, panouri solare sau finanțări pentru sisteme de încălzire centralizată în zonele rurale. O altă categorie de intervenții va viza finanțarea soluțiilor de transport sustenabile pentru persoanele defavorizate și întreprinderile mici prin achiziționarea de mijloace de transport electrice și dezvoltarea infrastructurii aferente.