noile-masuri-fiscale-economistii-atrag-atentia:-nu-taxele-marite-sunt-solutia

Noile măsuri fiscale: Economiștii, despre riscurile taxelor mărite


Tensiuni financiare: Măsuri fiscale controversate așteaptă adoptare

Necesitatea echilibrării bugetului național determină o dezbatere aprinsă asupra măsurilor fiscale. Politicienii se confruntă cu presiunea aplicării unor noi taxe, însă mulți specialiști în economie avertizează asupra efectelor negative. Soluțiile propuse se concentrează pe diminuarea cheltuielilor statului și pe o gestionare mai eficientă a încasărilor.

Partidele politice se află în dezacord privind strategia fiscală, în vreme ce experții economici subliniază că o reducere a cheltuielilor publice reprezintă o cale mai eficientă decât majorarea taxelor.

Cristian Păun: Impunerea unor noi taxe constituie o abordare facilă pentru politicieni, o soluție simplă, deși ineficientă. În loc să abordeze probleme precum evaziunea fiscală și reducerea cheltuielilor nejustificate, se optează pentru creșteri de taxe, prezentate uneori ca măsuri de solidaritate.

Comisia responsabilă cu definirea planului de diminuare a deficitului nu are prioritate în creșterea taxelor, precizează președintele Nicușor Dan.

Nicușor Dan, președintele României: Prioritatea este evitarea măsurilor care presupun creșteri de taxe.

România încheie anul trecut cu un deficit bugetar de 30 de miliarde de euro. Experții fiscali susțin că o eficientizare a colectării TVA ar fi o soluție alternativă. Social-democrații și liberalii au discutat recente despre creșterile de taxe.

Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL: Este evident că o creștere a veniturilor statului, implicit o creștere a taxelor și impozitelor, este necesară. Odată cu aceasta, o reducere substanțială a cheltuielilor statului trebuie implementată cât mai urgent. Performanța scăzută în administrație și în colectarea TVA contribuie la venituri fiscale printre cele mai mici din Europa, raportate la PIB.

Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD: O impozitare progresivă, cu cote sporite pentru veniturile mari, ar putea asigura un aport financiar suplimentar, de circa 12 miliarde de euro, fără a fi nevoie să se majoreze TVA.

Datoria publică a României a atins aproape 55% din PIB anul trecut și ar putea depăși 60% în 2024, potrivit unor specialiști. În următoarea săptămână, Guvernul trebuie să prezinte Comisiei Europene planul de reducere a deficitului, însă actuala guvernare interimară nu poate adopta decizii definitive.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *