Șomajul tinerilor, o problemă europeană cu repercusiuni în România

Deși rata șomajului general din țară este sub media europeană, un aspect problematic persistă: nivelul ridicat al șomajului printre tinerii sub 25 de ani. În timp ce piața muncii prezintă o cerere semnificativă pentru angajați, peste 34.000 de posturi rămân vacante, fenomenul este mai accentuat printre tineri.

Crina, o tânără de 22 de ani, o ilustrează. În căutarea unui loc de muncă, a apelat la ajutorul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, recunoscând necesitatea independenței financiare.

Crina, 22 de ani, şomeră: Am căutat pe diverse căi, și pe internet, și prin intermediul agențiilor. Ajunsa aici, sunt recunoscătoare pentru ajutor. Cu tot sprijinul familiei, am realizat cât de important este să depind mai puțin de susținerea lor.

O problematică subliniată de numeroși tineri care amână intrarea pe piața muncii.

Potrivit datelor Eurostat, România înregistrează o rată a șomajului de aproximativ 5,5%, semnificativ mai mică decât media europeană. Niciunde însă situaţia nu este deloc la fel şi la nivelul tinerilor, unde șomajul este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, depășind 26%.

Această cifră se aseamănă cu cea din Spania, însă depășește semnificativ ratele înregistrate în țările vecine, precum Ungaria și Bulgaria.

George Butunoiu, specialist în resurse umane: Condițiile de viață din România permit un grad mai mare de independență financiară datorită coabitării prelungite cu familia, o situație mai rar întâlnită în alte state europene. Reglementarea din ţările nordice, de exemplu, conduce la o independență financiară mai timpurie şi mai generalizată.

Mălina Voicu, sociolog: Rata scăzută a șomajului maschează o problemă mai amplă: volumul persoanelor neocupate care nu-și caută un loc de muncă. Lipsa de angajabilitate, mai ales în zonele rurale, afectează semnificativ dinamica pieței muncii, chiar şi în condiţiile unei cereri importante.

În concluzie, pe piaţa muncii româneşti sunt disponibile peste 34.000 de posturi vacante, fapt ce evidenţiază discrepanţele dintre cerere şi ofertă, în special la nivelul tinerilor.