România, într-o criză financiară acută, se bazează tot mai mult pe împrumuturi.

În condițiile unui buget deficităr, România se confruntă cu o datorie crescândă, bazându-se pe împrumuturi de la instituții financiare și populație. Acest deficit bugetar, ajuns la valori record la sfârșitul anului 2024, reprezintă o problemă majoră, plasând țara noastră în situația de a-și finanța cheltuielile prin datorii.

Experții economici avertizează asupra unui potențial impact negativ asupra atractivității României pentru investiții străine, cu consecințe negative asupra economiei în ansamblu.

În primele patru luni ale anului curent, Ministerul Finanțelor a planificat preluări de împrumuturi apropiate de 30 de miliarde de lei. Această valoare este în creștere cu aproape 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, când suma totală a împrumuturilor se apropie de 26 de miliarde de lei.

Aceste sume considerabile pot agrava și mai mult situația economică precară a țării.

Radu Ciobanu – profesor de economie ASE, București: _Aceste împrumuturi sunt contractate la dobânzi destul de ridicate, ceea ce va complica foarte mult rambursarea lor în viitor._

În consecință, această dependență de împrumuturi afectează atractivitatea investițională a României.

Iuliu Stocklosa, președintele Camerei de Comerț și Industrie București: _Creșterea economică a înregistrat o scădere semnificativă în ultimii trei ani. Ținând cont de situația actuală, ne așteptăm ca acest indicator să fie chiar sub 1% în acest an. România se apropie de o situație economică nefavorabilă, unde nimeni nu mai dorește să acorde credite._

Aceste împrumuturi contribuie la agravarea deficitului bugetar, care, conform datelor Eurostat, depășește estimările inițiale ale guvernului.

Cu un deficit bugetar de 9,3%, România se situează în topul statelor membre ale Uniunii Europene, cu valori superioare față de Polonia și Franța, care înregistrează diferențe semnificative.

Veronica Duțu, analist financiar: _Calculele Comisiei Europene includ și plăți viitoare, angajate în anul 2024, dar realizate în 2025. Corectitudine în calcul necesită luarea în considerare a plății viitoare în anul în care sunt angajate._

La finalul lunii martie, deficitul bugetar a atins un procent îngrijorător de 2,3% din PIB, semnificativ peste obiectivul de 7% propus de guvern până la sfârșitul anului 2025.

Conform experților, singura soluție viabilă pentru reducerea deficitului bugetar constă într-o reformă fiscală profundă, care să nu se bazeze doar pe majorări de taxe și impozite.