Volumul total al monedei naționale în circulație a crescut în februarie cu 9% față de aceeași lună a anului precedent, conform datelor Băncii Naționale a României (BNR). Experții consultați afirmă că această creștere este rezultatul deficitului bugetar semnificativ al României.

În esență, BNR injectează lichidități în sistemul bancar, facilitând împrumuturile către stat pentru acoperirea cheltuielilor. Aceste cheltuieli sunt generate de majorările acordate salariaților din sectorul public și de creșterile de pensii implementate anul trecut.

Creșterea masei monetare

„Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la finalul lunii februarie 2025 o valoare de 737,1872 miliarde de lei. Aceasta a crescut cu 0,3% (-0,6% în termeni reali) față de luna ianuarie 2025, și cu 9,0% (3,8% în termeni reali) comparativ cu februarie 2024”, conform comunicatului BNR.

Astfel, suma totală a monedei naționale este de 737 de miliarde de lei, echivalentul a 147 de miliarde de euro.

Deficit bugetar accentuat

În anul trecut, România a înregistrat un deficit bugetar – diferența dintre venituri și cheltuieli – de 8,65% din Produsul Intern Brut (PIB), depășind estimarea inițială de 5%.

Acest nivel este mult peste limita de 3% prevăzută în tratatele europene.

Pentru acest an, guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB.

Viteza de rotație a monedei

Un specialist financiar a subliniat că creșterea de 9% a masei monetare nu denotă neapărat o inflație de 9%, având în vedere și creșterea vitezei de circulație a banilor în economie.

Totodată, a recunoscut că cererea sporită de lichidități provine din deficitul bugetar semnificativ al guvernului.

Finanțarea deficitului bugetar

Un analist economic a pus în evidență modul în care BNR creează lichidități pentru ca statul să se împrumute și să își acopere cheltuielile.

„BNR injectează lichidități pentru ca statul să se împrumute. Statul avantajeză situația de inflație. Nu trebuie uitată majorarea facturilor la energie și posibilă majorarea accizelor la carburanți din iulie. Ministrul Finanțelor, indiferent de persoană, pare expert în strategii financiare speculative. Deja avem un deficit bugetar de 30 de miliarde de lei în primele două luni și doar în februarie s-a atins 1% din PIB. În acest ritm, deficitul ar putea ajunge la 12% anual.”, a declarat expertul.

O sursă de specialitate a evidențiat în ultimele zile deficitul bugetar pentru primele două luni la 1,58% din PIB, echivalentul a 30 de miliarde de lei.

Perspective pentru viitor

Expertul avertizează că România ar putea apela la Fondul Monetar Internațional din toamna anului. Mai mult, anticipează o eventuală creștere a taxelor din vara anului.

Un specialist în economie a estimat pentru un post de televiziune că se anticipează o majorare a TVA cu 2 puncte procentuale, de la 19% la 21% și o posibila creștere a impozitului pe venit de la 10 la 16%.

Condiționarea banilor din PNRR

Expertul subliniază că cuantumul deficitului bugetar înregistrat luna curentă face ca recurgerea la FMI să fie din ce în ce mai probabilă. Totodată, există o posibilitate crescută a majorării taxelor din vara anului, după alegerile prezidențiale.

România beneficiază de alocații prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de 28 de miliarde de euro. Primind aceste fonduri, țara noastră se obligă la reforme structurale pentru care nu există un impuls politic din partea guvernanților.

„România se împrumută anual cu 50 de miliarde de euro, iar banii din PNRR par nesemnificativi în comparație cu această sumă.”, a declarat expertul.

Statul român și-a finanțat deficitul bugetar și a acoperit rostogolirea datoriei publice cu 50 de miliarde de euro în anul trecut. Conform estimărilor, în comparație cu cifrele anticipate, suma strânsă din surse europene a fost cu mult mai mică, ajungând la jumătate din valoarea estimată, potrivit unor surse din piață.

Reducerea cheltuielilor

Președintele interimar a anunțat necesitatea reducerii cheltuielilor statului, în contextul în care în anul precedent, s-a înregistrat o rată de împrumuturi săptămânale semnificative către Uniunea Europeană.

”A fost necesară obținerea unor împrumuturi substanțiale pentru menținerea echilibrului bugetar, ceea ce va conduce inevitabil la o creștere a dobnzilor în următorii ani, indiferent de cine va conduce țara.

”Există perspectiva unor măsuri de creștere fiscală,” a avertizat președintele interimar.