România nu mai importă petrol și carburanți din Rusia, dar piața locală este aprovizionată cu combustibili din origini incerte, deși documentele sunt conforme legislației.

Specialiști din sectorul petrolier au explicat mecanismul prin care carburanții derivați din petrol rusesc pătrund în România.

Situația actuală

Sectorul petrolier românesc are o producție autohtonă de țiței de circa 3 milioane de tone, în condițiile în care necesarul pieței este de 8,6 milioane de tone.

Cererea anuală de combustibili (benzină, motorină și combustibili pentru aeronave) se situează în jurul valorii de 7,3 milioane de tone.

Motorina predomină, cu un consum de 5,9 milioane de tone anual, urmată de benzină, cu 1,3 milioane de tone.

Prin urmare, importurile de țiței și produse petroliere sunt semnificative, acoperind 80% din necesarul de țiței și 63% din cel de motorină.

Respectarea formală a restricțiilor

Importurile de țiței rusesc au fost oprite din 5 decembrie 2022, iar cele de produse petroliere din 5 februarie 2023, ca urmare a Regulamentului UE 833/2014 și a sancțiunilor europene aferente.

Astfel, importurile de produse petroliere din Rusia au încetat, fiind identificate alte canale de aprovizionare.

„Toate mărfurile, inclusiv țițeiul și produsele petroliere, necesită aprobarea Autorității Vamale Române și sunt supuse verificării de către aceasta, indiferent de metoda de import”, afirmă o persoană din sectorul energetic.

Portița legală

Totuși, există o metodă de a eluda restricțiile.

„Țările non-UE, precum Turcia, India, Arabia Saudită sau Egipt, nu sunt obligate să se conformeze sancțiunilor UE aplicate Rusiei”, subliniază sursa.

„Aceste state, având fie producție proprie, fie importând țiței din diverse surse (inclusiv Rusia), amestecă țițeiul în terminalele de intrare/stocare, iar produsele petroliere rezultate primesc certificat de origine al țării producătoare”, explică sursa.

„Importul de produse petroliere/motorină din aceste țări este legal conform legislației UE și regimului de sancțiuni al Comisiei Europene”, adaugă aceasta.

Îndoieli în rândul companiilor petroliere

În esență, petrolul rusesc este procesat în state terțe, iar importurile provin din acestea.

O altă sursă menționează că și companiile petroliere românești au rezerve privind originea combustibililor.

„Evităm achizițiile de la traderi și terminale din afara UE, optând pentru rafinării”, precizează aceasta.

Date statistice

Datele Institutului Național de Statistică (INS) indică o majorare considerabilă a importurilor de motorină în România din state fără producție proprie de petrol sau din țări cu relații comerciale extinse cu Rusia în domeniul petrolier.

România importă volume importante din Turcia, Arabia Saudită, Egipt, Israel și Grecia.

Arabia Saudită

Exceptând Arabia Saudită, care dispune de rezerve vaste, niciuna dintre aceste țări nu are o producție internă substanțială.

Livrările din Arabia Saudită către România s-au cvadruplat, de la 174.674 tone în 2023 la 716.855 tone în primele 11 luni ale anului 2024.

De la începerea conflictului din Ucraina, Arabia Saudită și-a amplificat importurile de carburanți din Rusia, crescându-și, ulterior, exporturile.

În mai 2023, se relata că Arabia Saudită importă cantități mari de carburanți din Rusia, pentru a-și putea exporta producția proprie.

Țara nu livrează aceiași carburanți importați din Rusia către UE, dar își aprovizionează piața internă cu carburanți ruși, facilitând exportul unor volume mai mari din producția proprie. Totuși, acest proces contribuie la finanțarea economiei ruse.

Turcia și India

Turcia și India au fost menționate în rapoarte internaționale ca fiind printre principalii importatori de petrol rusesc, alături de China.

Aceste țări nu dispun de resurse proprii; prin urmare, nu este vorba de înlocuirea consumului intern, ci de amestecarea țițeiului rusesc în terminale și depozite, urmată de exportul combustibililor obținuți.

Un raport anterior al Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) arăta că în România au pătruns carburanți rafinați în Turcia din petrol provenit din Rusia.

Importurile de motorină din Turcia au crescut cu 28%, de la 480.264 tone la 613.911 tone în primele 11 luni din 2024, conform datelor INS.

Cele din India au scăzut, rămânând totuși considerabile: de la 941.234 tone în 2023 la 158.217 tone în intervalul ianuarie-noiembrie 2024.

Creșterea importurilor din Grecia

Datele INS relevă și o triplare a importurilor din Grecia anul trecut, de la 87.279 tone de motorină în 2023 la 222.160 tone.

Producția zilnică de petrol a Greciei este de 15.748 barili, în timp ce consumul se ridică la 296.101 barili pe zi. Importurile sunt și mai ridicate, atingând 469.344 barili pe zi.

Explicația: armatorii greci dețin una dintre cele mai mari flote la nivel global, iar o parte semnificativă a importurilor este reexportată.

În noiembrie, s-a raportat că flota neoficială a Rusiei transferă lunar un milion de barili de motorină și păcură între nave în largul insulelor Lesbos și Chios, în golful Laconian din peninsula Pelopones și în apropierea Siciliei.

Egipt și Israel, țări axate pe importuri

De asemenea, importurile României din țări cu rezerve considerabile, precum Kuweit și Emiratele Arabe Unite, au dispărut, fiind substituite cu importuri din Egipt și Israel, state unde importurile depășesc cu mult producția proprie.

Astfel, Egiptul a evoluat de la zero livrări de motorină către România în 2023 la 151.208 tone în perioada ianuarie-noiembrie 2024.

Egiptul produce zilnic 682.000 de barili de petrol, dar consumă 877.000.

Israelul a înregistrat, de asemenea, livrări substanțiale către România: 108.077 tone de motorină în primele 11 luni ale anului trecut, în scădere față de cele 193.172 tone din 2023.

Israelul are o producție de 5.977 barili pe zi și un consum zilnic de 236.249 barili, importând 92% din necesarul său.

Circuite neclare

Un fost ministru al Energiei a declarat că este posibil să existe o eludare a sancțiunilor.

„În contextul impunerii sancțiunilor, sunt firești modificările în rutele de aprovizionare și parteneriatele contractuale. Totuși, în cazul nostru, pare că sunt prea multe schimbări într-un interval prea scurt. De aceea, nu exclud posibilitatea ca țara noastră să fie un loc de eludare a sancțiunilor”, a menționat acesta.

„Consider că se pot lua două măsuri: majorarea sancțiunilor pentru cei care încalcă restricțiile și atribuirea de competențe Parchetului European pentru investigarea acestor suspiciuni”, a concluzionat acesta.