În vreme ce autoritățile se mândresc cu rezultatele economice, cetățenii români au resimțit puternic majorările de prețuri din ultimii ani. Rata medie a inflației a atins 44,75% în ianuarie 2024, comparativ cu ianuarie 2020, iar numeroase produse și servicii au înregistrat scumpiri considerabile, chiar și dublări ale prețurilor, conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Experții economici sunt de părere că măsurile guvernamentale au fost insuficiente și tardive, contribuind chiar la creșterea prețurilor prin majorări succesive de taxe în ultimii trei ani și la un deficit bugetar considerabil.

Datele evidențiază o creștere medie de 49,23% la produsele alimentare. În detaliu, se observă scumpiri substanțiale la alimentele de bază:

pâine (55,2%)
fructe (53,98%)
carne de vită (48,58%)
carne de porc (40,7%)
pește proaspăt (63,27%)
lapte de vacă (42,45%)
zahăr (63,25%)
bere (47,46%).

Adaosul comercial la alimentele de bază a fost plafonat din iunie 2023, dar prețurile au continuat să crească, chiar și în condițiile acestei măsuri.

Creșterea prețului la detergenți

O creștere semnificativă s-a înregistrat și la detergenți, cu o scumpire de 61,15%, conform INS. Această majorare a fost pusă pe seama efectului de compensare, comercianții majorând prețurile produselor neplafonate pentru a compensa limitările impuse la alimente.

Pe lângă detergenți, serviciile de îngrijire personală și cosmetică sunt mai scumpe cu 60,29%, încălțămintea cu 36,57%, iar articolele de îmbrăcăminte cu 32,36%.

Costul medicamentelor a crescut, de asemenea, cu 29,44%.

Energie, gaze naturale, servicii de salubritate

Printre cele mai mari scumpiri se numără cele din sectorul utilităților.

Prețul gazelor naturale a crescut cu 84,49% în ianuarie 2024 față de ianuarie 2020, energia electrică cu 39,79%, iar energia termică cu 50,9%.

Aceste scumpiri au avut loc în ciuda plafonării prețurilor la energie electrică și gaze naturale, măsură implementată încă din 2021. Plafonarea a fost recent prelungită.

Serviciile de apă, canalizare și salubritate au înregistrat o creștere de 90,7%. Prețul carburanților a crescut, în aceeași perioadă, cu 44,39%.

Servicii turistice, restaurante, cafenele

Nici cei care frecventează localurile sau călătoresc nu au fost ocoliți de scumpiri: prețurile în restaurante, cafenele și cantine sunt mai mari cu 54,89%, în timp ce tarifele de cazare în unitățile hoteliere au crescut cu 39,47%.

Cea mai mare scumpire, o dublare a costurilor, s-a înregistrat la serviciile poștale, cu o creștere de 108,18%.

Factori multipli

Un consultant fiscal menționează că scumpirile sunt rezultatul unei combinații de factori: pandemia, conflictul din Ucraina, politicile de mediu ale Uniunii Europene.

Totuși, expertul consideră că majorările salariale din sectorul public, finanțate prin îndatorare, reprezintă o problemă majoră.

El subliniază impactul creșterii prețurilor la carburanți, care a declanșat un efect de domino asupra prețurilor, precum și influența politicilor de mediu din UE.

Deficitul bugetar și reglementările

Consultantul fiscal indică deficitul bugetar drept cauza principală a inflației ridicate. Creșterile salariale din sectorul public au stimulat consumul, dar efectul s-a diminuat.

El argumentează că scumpirile din sectorul energetic și al utilităților au favorizat statul, majorând încasările și contribuind la menținerea deficitului bugetar.

Impactul taxelor

Un alt analist economic atribuie, de asemenea, inflația ridicată intervenției statului, prin taxele impuse în ultimii ani.

El consideră inflația o consecință a politicilor fiscale și administrative, menite să crească veniturile bugetare. Creșterea taxelor, a impozitelor, a accizelor și a salariului minim, precum și modificările legislative, contribuie la acest fenomen.

Efecte adverse

Analistul afirmă că măsurile de plafonare au generat dezechilibre în economie.

El susține că plafonarea adaosului comercial a avut efecte negative, ducând la creșterea prețurilor la alte produse.