România se confruntă cu o perioadă de stagnare economică, deși numărul firmelor care își depun situațiile financiare este în creștere, conform afirmațiilor recente ale președintelui Camerei de Comerț a României (CCIR). În plus, înlăturarea unor avantaje fiscale din domenii precum IT-ul, construcțiile și agricultura a fost considerată inoportună de către conducerea CCIR.

Încetinirea economică, în ciuda numărului mai mare de firme

La data de 1 august 2024, s-au înregistrat cu 20.000 mai multe entități care au depus bilanțuri financiare, comparativ cu anul anterior. Totuși, acest fapt nu a generat o evoluție economică pozitivă.

„Economia a stagnat, chiar dacă s-au înregistrat 20.000 de noi depuneri de bilanțuri, comparativ cu 2023. În anul precedent, 846.457 de entități și-au depus bilanțul la aceeași dată, înregistrându-se o cifră de afaceri de 494 miliarde de euro, remarcabilă la acea vreme, având în vedere contextul post-pandemic”, a afirmat reprezentantul CCIR.

În ciuda numărului mai mare de firme, atât cifra de afaceri, cât și profitul brut au înregistrat scăderi. În 2024, cu un număr de 866.601 de depuneri, cifra de afaceri a coborât la 490 de miliarde de euro, iar profitul brut la 51,17 miliarde de euro.

Nivelul limitat al capacității de suportare a unor impozite mărite

Președintele CCIR a evidențiat faptul că sectorul de afaceri din România a atins un prag în ceea ce privește posibilitatea de a suporta impozite majorate.

„Capacitatea companiilor de a suporta taxe adiționale este aproape epuizată, nu se mai pot impune alte creșteri. Nu au existat nici investiții străine directe semnificative în România, din cauza lipsei de atractivitate”, a menționat acesta.

Consecințele impozitului pe cifra de afaceri

Reprezentantul CCIR a amintit și impactul introducerii impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Inițial, această reglementare viza 1.042 de firme, cu o cifră de afaceri cumulată de 246 de miliarde de euro.

După circa șase luni de la aplicare, numărul firmelor vizate a scăzut la 1.017, iar cifra de afaceri totală s-a redus la 233 de miliarde de euro.

Necesitatea unei strategii fiscale revizuite

În viziunea președintelui CCIR, statul ar trebui să își regândească abordarea în materie de fiscalitate.

„Administrația publică ar trebui să identifice alte zone de interes, deoarece mediul antreprenorial este un organism dinamic, care se adaptează și dezvoltă mecanisme de contracarare. Statul nu ar trebui să se angajeze într-un astfel de conflict, existând suficiente alte oportunități”, a adăugat acesta.

Reformarea administrativ-teritorială – o potențială soluție

Președintele CCIR consideră că o restructurare a organizării administrativ-teritoriale ar putea aduce beneficii economiei românești.

O astfel de reformă ar putea conduce la diminuarea costurilor statului și ar facilita elaborarea unui buget mai sustenabil, care să permită acordarea de stimulente pentru investițiile necesare.

Controverse privind avantajele fiscale

În legătură cu eliminarea avantajelor fiscale pentru domeniile IT, construcții, agricultură și industria agroalimentară, începând cu 1 ianuarie 2025, președintele CCIR și-a exprimat dezaprobarea. Acesta este de părere că respectivele facilități ar fi trebuit generalizate și la alte domenii, nu suprimate.

„Mă opun categoric eliminării acestor facilități fiscale; dimpotrivă, le-aș fi aplicat unui număr mult mai mare de sectoare care, în România, s-au dovedit a genera valoare adăugată considerabilă”, a declarat reprezentantul CCIR.

Acesta a specificat că ar fi sprijinit extinderea avantajelor fiscale și pentru alte ramuri industriale, precum cea a construcțiilor navale, argumentând că aceasta generează produse cu o valoare adăugată ridicată, fabricate în România.

Efectele eliminării avantajelor fiscale

Suprimarea avantajelor fiscale va avea un impact considerabil asupra salariaților din sectoarele respective, în special asupra celor din domeniul IT. Conform calculelor, veniturile nete ale specialiștilor IT cu salarii brute de până la 10.000 de lei ar putea fi diminuate cu sume variind între 650 și 1.109 lei.

Noile reglementări fiscale prevăd:

Un impozit pe venit de 10%
O contribuție la sistemul de pensii (CAS) de 25%
O cotizație pentru asigurările de sănătate (CASS) de 10%
O contribuție obligatorie la Pilonul II de pensii, reprezentând 4,75% din cota CAS de 25%

Perspective de viitor

Conjunctura economică actuală a României generează semne de întrebare referitoare la traiectoria viitoare a țării. Stagnarea economiei, în pofida numărului crescut de firme, indică necesitatea unor modificări de fond și a unor politici fiscale mai ponderate.

Analiștii economici atrag atenția asupra importanței găsirii unui punct de echilibru între cerințele statului de a-și asigura veniturile și nevoia de a păstra un climat antreprenorial competitiv, care să stimuleze investițiile.

Eliminarea avantajelor fiscale ar putea avea repercusiuni nefavorabile pe termen lung, inhibând investițiile și progresul în sectoarele esențiale ale economiei.

În același timp, inițiativa de restructurare a organizării administrativ-teritoriale ar putea constitui o șansă de optimizare a cheltuielilor publice și de instituire a unui context mai propice pentru progresul economic.