Acordul încheiat de Petrom cu firma germană Uniper pentru furnizarea a 1,4 miliarde de metri cubi de gaze provenite din zăcământul Neptun Deep reprezintă doar începutul unei serii extinse de contracte, conform experților în domeniul energetic.

Specialiștii aseamănă exportul de gaze pe care România îl va efectua cu exporturile realizate de Dacia de la uzina din Mioveni. Autoritățile române urmăresc, totodată, relansarea industriei petrochimice autohtone și sporirea producției de fertilizatori.

Petrom și Romgaz vor beneficia de un surplus de 4 miliarde de metri cubi

Petrom și compania națională Romgaz dețin participații egale (50%) în Neptun Deep, un zăcământ vast de 100 de miliarde de metri cubi de gaze situat în platforma continentală românească a Mării Negre.

Se anticipează că producția va debuta în 2027, cu o extracție anuală estimată între 8 și 10 miliarde de metri cubi de gaze.

Astfel, Petrom și Romgaz vor dispune suplimentar de 4-5 miliarde de metri cubi.

Consumul național este deja asigurat în mare parte

România se apropie deja de independența energetică în ceea ce privește gazele naturale: conform datelor oficiale, în 2024, producția internă a atins 6,912 milioane tone echivalent petrol (tep), adică aproximativ 8,23 miliarde de metri cubi de gaze.

Această cantitate este distribuită relativ egal între Romgaz și Petrom.

Se adaugă 1,612 milioane tep, reprezentând încă 1,92 miliarde de metri cubi de gaze din importuri. Volumul gazelor importate a scăzut cu 15,7% în 2024 comparativ cu anul precedent.

Romgaz va aproviziona consumatorii casnici și Republica Moldova

În acest context, analiștii prevăd că o parte semnificativă a gazelor extrase din Marea Neagră va fi destinată exportului, la prețuri de piață.

Ministrul Energiei a comunicat că Romgaz, companie controlată majoritar de stat (70%), va viza segmentul consumatorilor casnici, similar strategiei Hidroelectrica în domeniul energiei electrice.

De asemenea, Romgaz intenționează să-și sporească exporturile către Republica Moldova.

„Am solicitat ambelor companii să-și dezvolte activitățile de furnizare și pe alte piețe regionale, pe termen mediu. Preferăm ca alții să depindă de noi, decât invers”, a declarat ministrul.

Ministerul Energiei intenționează să împiedice vânzarea operațiunilor E.ON din România către grupul maghiar MVM, din pricina contractelor existente între acesta și companiile rusești Gazprom și Rosatom.

E.ON distribuie gaze naturale în jumătatea nordică a țării și energie electrică în Moldova. O preluare de către MVM ar implica o dependență de gazele Gazprom, prin intermediul Ungariei.

Petrom va exporta

Petrom a încheiat deja un contract cu firma germană Uniper pentru furnizarea a 1,4 miliarde de metri cubi de gaze, pe o durată de 5 ani.

Astfel, exportul anual se ridică la aproximativ 300 de milioane de metri cubi de gaze.

Companiei îi revin, prin urmare, alte 3,7 miliarde de metri cubi pentru comercializare.

Modelul Dacia

Președintele Asociației Energia Inteligentă afirmă că producția de gaze a României se va dubla, însă economia națională nu va putea absorbi întreaga cantitate, motiv pentru care o mare parte va fi exportată.

„Companiile au interesul să comercializeze gazele cât mai aproape de locul extracției, pentru a evita costurile de transport. Pentru a vinde gazele în Germania, Petrom trebuie să le transporte prin sistemele din România, Ungaria și Austria. Asta implică o majorare de 20 de euro pentru fiecare MWh”, precizează acesta.

„Ce drept de preempțiune, dacă nu avem nevoie de aceste gaze?”

Acesta critică teoriile naționaliste.

„Este similar cu a ne indigna că Dacia comercializează autovehicule în Franța”, afirmă acesta.

Conform legislației, statul român beneficiază de drept de preempțiune pentru gazele din Marea Neagră, iar producătorii, înainte de a le scoate la licitație, sunt obligați să ofere Administrației Naționale a Rezervelor de Stat oportunitatea de a le cumpăra la prețul pieței.

„Dreptul de preempțiune se exercită doar dacă există o necesitate. Ce sens are preempțiunea dacă nu avem nevoie?”, continuă expertul.

Prețul de piață

Acesta evidențiază un aspect deseori omis: toate tranzacțiile se efectuează la prețul pieței, datorită costurilor și reglementărilor privind concurența.

„Gazele din Marea Neagră implică costuri ridicate, spre deosebire de cele onshore (de pe uscat – n.r.), unde sondele au fost realizate cu zeci de ani în urmă și sunt amortizate. În cazul gazelor offshore, trebuie recuperate investițiile, rambursate creditele bancare cu dobânzile aferente. Ulterior, trebuie acoperite costurile, taxele, și obținut profit, deoarece Petrom este listată la bursele din Londra și București. Nu se poate opera în pierdere, deoarece acțiunile s-ar deprecia”, explică acesta.

Atât Petrom, cât și Romgaz sunt listate la bursele din Londra și București.

Chiar și Romgaz va trebui să comercializeze gazele la prețul pieței, având în vedere cota sa semnificativă de piață, iar tranzacțiile sub acest nivel ar putea atrage atenția autorităților de concurență.

Plafonarea, taxa pe stâlp și investițiile

Se adaugă multitudinea de taxe și măsuri implementate de autorități, unele fiind contradictorii.

În prezent, prețul gazelor este plafonat, dar această măsură expiră la sfârșitul lunii martie. Ministrul Energiei a sugerat posibilitatea prelungirii plafonării cu 3-6 luni.

Pe lângă plafonare, Guvernul a introdus și o „taxă pe stâlp” de 1% din valoarea activelor, măsură ce descurajează investițiile, prin creșterea costurilor companiilor.

Statul nu a pregătit liberalizarea

„Statul nu ar trebui să intervină unde nu este cazul. Ar fi putut reduce costurile, fiscalitatea, să sporească transparența. A avut un an la dispoziție pentru a pregăti liberalizarea, dar nu s-a făcut nimic. Nimeni nu este pregătit, nici populația, nici furnizorii. Dacă nu se iau măsuri în două săptămâni, vom asista la cel mai mare blocaj de pe piața europeană”, avertizează acesta.

Mai mult, acesta subliniază că statul român este principalul beneficiar al vânzării gazelor din România, indiferent de destinația acestora.

„Aproximativ 70% din prețul gazelor revine statului sub formă de accize, TVA, impozit pe profit, suprataxare.”, afirmă președintele Asociației pentru Energie Inteligentă.

Guvernul dorește ca Petrom să investească în petrochimie

Exportul de resurse brute nu reprezintă o strategie optimă, având în vedere că România exportă cereale și importă o mare parte din produsele alimentare.

Prin urmare, Guvernul intenționează să stimuleze procesarea gazelor în România, pentru a genera o valoare adăugată superioară.

OMV desfășoară activități petrochimice în Austria prin intermediul companiei Borealis, unde deține 75% din acțiuni, restul de 25% fiind deținute de ADNOC, compania petrolieră din Emiratul Abu Dhabi.

Premierul a avut o întrevedere cu directorul OMV, căruia i-a comunicat că Petrom ar trebui să realizeze investiții în industria chimică.

„Am discutat cu șeful OMV despre noile măsuri privind reindustrializarea României. Avem o problemă majoră – importăm produse chimice în valoare de aproximativ 13 miliarde. În principal, fertilizatori esențiali pentru agricultură. Am propus extinderea activităților desfășurate în România”, a declarat acesta.

Combinate de fertilizatori

Premierul a menționat că 80% din costul fertilizatorilor este reprezentat de gaze, iar România importă 65% din necesarul său.

Acesta a afirmat că poartă discuții cu mai multe companii pentru revitalizarea combinatelor chimice.

Ministrul Energiei a declarat că a solicitat Romgaz și altor companii de stat să se implice în relansarea industriei petrochimice.

„Prin acest consum putem valorifica gazul în mod superior, nu doar prin arderea în centrale sau la aragaz”, a subliniat ministrul.

Petrom a sistat activitățile petrochimice în România, dar OMV le menține în Austria

Petrom a deținut un combinat de producere a fertilizatorilor chimici la Doljchim, însă acesta a fost închis în 2010. De asemenea, austriecii au închis rafinăria Arpechim Pitești, care avea și activități petrochimice.

Alte combinate chimice românești au fost închise ca urmare a insolvenței grupului InterAgro: Amonil Slobozia, Nitroporos Făgăraș, Viromet Victoria, Amurco Bacău, Azochim Săvinești și Donauchem Turnu Măgurele.

Combinatul Azomureș din Târgu Mureș a fost supus unor închideri și redeschideri repetate în ultimii ani, din cauza fluctuațiilor prețului gazelor.