Bogăția cetățenilor români este în continuă ascensiune, însă valoarea sa reală este diminuată de inflație. La mijlocul anului 2024, avuția netă a românilor se ridica la 1.656 miliarde lei, înregistrând o majorare de 4% comparativ cu finalul anului 2023.

Progresul din 2024 depășește rata inflației, estimată la 2,6%

Bunurile financiare au atins valoarea de 1.233 miliarde lei, marcând o creștere de 4% față de decembrie 2023. Cele non-financiare au ajuns la 730 miliarde lei, cu 5% mai mult.

În comparație cu anul 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, avuția netă a sporit cu 61% în termeni nominali. Activele financiare au înregistrat un salt de 71%, în timp ce cele non-financiare au crescut cu 46%, conform informațiilor oficiale ale Băncii Naționale a României (BNR).

În moneda europeană, averea netă a cetățenilor a cunoscut o majorare de 42%, evoluând de la 194 miliarde euro în 2007 la 333 miliarde euro în 2024.

Consecințele inflației

Considerând inflația cumulată de 105% din 2007, sporul real al avuției nete în lei este de numai 20%. Activele financiare au consemnat o creștere reală de 40%, însă cele non-financiare au suferit o diminuare de 11%.

Inflația a atins cote înalte, în special în 2010, ca urmare a majorării TVA-ului. A urmat o etapă de creștere temperată și chiar deflație, dar a cunoscut o accelerare semnificativă începând cu anul 2021.

Corectată cu rata inflației, avuția netă din 2024 se situează aproximativ la nivelul celei din 2020 și sub cea înregistrată în 2021.

Efectul cumulat al inflației și al parității de schimb

Luând în considerare atât inflația, cât și fluctuațiile cursului valutar, contextul este mai puțin propice. Avuția financiară depășește cu doar 10% nivelul din 2007, în timp ce avuția non-financiară este cu 65% mai mică.

În ansamblu, averea netă ajustată este cu 19% inferioară nivelului din 2007. Este important de precizat că anul 2007 a fost caracterizat de o bulă imobiliară.

Averea individuală

Numărul locuitorilor rezidenți a scăzut de la 21,1 milioane în 2007 la 19,1 milioane în 2024. Prin urmare, averea este distribuită unui număr mai mic de persoane.

Avuția netă per capita a crescut de la 30.600 lei în 2007 la 86.900 lei în 2024, o majorare de aproape două treimi. În euro, progresul a fost de aproape 50%, de la 9.170 euro la 17.460 euro.

Ajustată cu inflația, averea netă individuală a sporit cu 28% față de 2007. Totuși, luând în calcul și paritatea de schimb, aceasta a scăzut cu 8%.

Componența activelor financiare în 2024

Economiile bancare reprezintă 30% din totalul activelor financiare, înregistrând o creștere de 12% într-un an. În septembrie 2024, populația deținea depozite de 359,4 miliarde lei în bănci, dintre care 54% erau la termen, majoritatea în moneda națională.

Valoarea medie a unui depozit se cifra la 20.800 lei (4.200 euro), în creștere de la 19.500 lei în anul anterior. Media la nivelul Uniunii Europene este de 19.000 euro, România situându-se pe penultimul loc, după Lituania.

Deținerile de obligațiuni guvernamentale au crescut cu 29% anual, dar reprezintă doar 2,1% din activele financiare.

Ponderea investițiilor în fondurile de pensii private a urcat de la 10% la 12% în ultimul an. Volumul acestora a crescut cu 30%, o contribuție având și majorarea cu 14% a numărului de participanți la schemele de pensii facultative.

În contextul accentuării îmbătrânirii demografice și a presiunii crescânde asupra sistemului public de pensii, pensiile private devin o opțiune de economisire din ce în ce mai atractivă pentru populație.

Cu toate acestea, gradul de participare voluntară la pilonul 3 de pensii rămâne printre cele mai scăzute din UE, doar 5%, în contrast cu 65% în Polonia sau 64% în Cehia.

Gradul de îndatorare al populației

Datoriile populației au sporit cu 5,6% la jumătatea anului 2024, atingând suma de 207 miliarde lei. 88% din această sumă reprezintă datorii către instituțiile bancare (181,2 miliarde lei, +6% comparativ cu iunie 2023).

58% din creditele bancare sunt destinate achizițiilor imobiliare, restul fiind împrumuturi de consum, pentru finanțarea afacerilor sau alte scopuri. 5% (10,7 miliarde lei) din datoria totală este către instituții financiare non-bancare.

Deși gradul de îndatorare al populației a continuat să crească, România se menține pe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește raportul dintre creditele acordate populației și PIB.

Analize comparative la nivel regional

Ponderea pensiilor private în PIB (12,4%) este semnificativ inferioară mediei din zona euro (52,6%) și sub nivelul înregistrat în țările învecinate: Ungaria 16%, Polonia 23,4%, Bulgaria 24,4% și Cehia 30,7%.

Populația contribuie la finanțarea sectorului bancar, raportul credite/depozite fiind de 52% – pentru fiecare credit de 52 lei există economii de 100 lei. Acest raport a înregistrat o scădere de la 66% în 2019.

În concluzie, deși valorile nominale indică o sporire a averii românilor, ajustările pentru inflație și cursul de schimb relevă o situație mai puțin avantajoasă comparativ cu momentul integrării în UE. Creșterea activelor financiare este contrabalansată parțial de diminuarea valorii reale a activelor imobiliare. Participarea la instrumentele de economisire pe termen lung se menține la un nivel scăzut în comparație cu alte state europene.