Părerile românilor sunt contrastante în ceea ce privește avantajele integrării în Uniunea Europeană, arată un studiu recent. Chiar dacă s-au înregistrat creșteri economice substanțiale și venituri mai mari, doar 40% dintre persoanele active consideră că nivelul de trai s-a îmbunătățit după anul 2007. Pe de altă parte, 20% dintre cei cu venituri ridicate simt că au un nivel de trai similar cu cel din alte țări europene.

Angajații din sectorul public, tot mai numeroși printre cei cu venituri mari

Studiul intitulat „Tendințe în consumul financiar al românilor”, efectuat de The Engine și AHA Moments, a analizat răspunsurile a 1.900 de participanți. Cercetarea evidențiază discrepanțe considerabile între cei mai bogați 20% (grupul Pareto) și restul populației active.

Venitul mediu net per gospodărie în grupul Pareto atinge 14.382 lei, în comparație cu 6.859 lei pentru populația generală. La nivel individual, membrii grupului Pareto au un câștig mediu net de 8.090 lei, în timp ce restul populației câștigă, în medie, 4.142 lei.

„O parte dintre români au un nivel de trai comparabil cu cel european, ceea ce reprezintă o veste foarte bună, însă există o condiție: să facă parte din grupul Pareto”, a declarat sociologul Manuela Mancaș.

Din punct de vedere geografic, grupul Pareto este preponderent în orașele mari, în special în regiunile Centru, Vest și București-Ilfov. 73% dintre aceștia au studii universitare, față de 42% în cazul populației generale.

Sporirea numărului de angajați la stat în grupul Pareto

Un element important este sporirea ponderii angajaților din sectorul de stat în grupul Pareto, de la 24% la 33%. Mancaș explică: „Acest fenomen este corelat cu majorările salariale din ultimul an. Acest lucru influențează structura grupului Pareto și, în anumite circumstanțe, mentalitatea.”.

În sectorul de stat, salariul mediu al membrilor Pareto este de 7.800 lei, comparativ cu 5.800 lei în cazul populației generale. Cu toate acestea, angajații din sectorul public nu sunt prezenți în „high-Pareto”, segmentul cu cele mai mari venituri.

Punctele de vedere ale românilor despre nivelul de trai

Deși indicatorii macroeconomici indică o evoluție pozitivă constantă a economiei românești după aderarea la Uniunea Europeană, percepțiile românilor nu reflectă mereu această situație. Doar 42% din populația generală consideră că nivelul de trai în România a crescut după aderare, în comparație cu 60% în cazul grupului Pareto.

„Indicatorii macroeconomici relevă o tendință ascendentă generală în România în ultimii 20 de ani și în mod evident și în ultima perioadă. Cu toate acestea, percepția generală a oamenilor nu reflectă întocmai această creștere”, a adăugat Mancaș.

Cauzele acestei neconcordanțe pot fi variate. Capacitatea redusă de a face comparații pe intervale lungi de timp, accentul pus pe aspectele negative în discursul public și impactul variabil al majorărilor salariale în funcție de categoria de venit sunt factori amintiți de cercetătoare.

Românii privesc cu optimism viitorul economic

În pofida opiniilor diferite despre situația actuală, românii sunt, în general, optimiști în legătură cu viitorul. Pe o scară de la 0 la 10, populația generală estimează calitatea vieții actuale la 6,6, dar se așteaptă la o creștere la 7,6 în următorii 5 ani.

Pentru grupul Pareto, estimarea crește de la 7,5 la 8,1, iar pentru cei mai înstăriți, de la 7,8 la 8,4. Mancaș menționează: „Este evident că optimismul românilor sporește odată cu veniturile. Cei cu venituri superioare își lărgesc considerabil orizontul de oportunități și avansează cu resurse aparent nelimitate”.

Totuși, cercetătoarea atrage atenția că o posibilă recesiune economică ar putea genera nemulțumiri și o căutare de vinovați, așa cum s-a observat recent.

Evenimente cu impact pozitiv și negativ asupra economiei

În ultimul an, 23% dintre membrii grupului Pareto au raportat o sporire a veniturilor, comparativ cu doar 13% din populația generală. De asemenea, 18% din grupul Pareto au realizat o investiție importantă, față de 9% din restul populației.

În ceea ce privește evenimentele nefavorabile, 32% din populația generală a semnalat probleme financiare, față de doar 16% în grupul Pareto. Problemele de sănătate au avut un impact asupra a 29% din populația generală și 23% din grupul Pareto.

Principii și activități în timpul liber

Ambele categorii apreciază familia, bunăvoința, onestitatea și respectul. Totuși, grupul Pareto pare să pună un accent mai mare pe loialitate, responsabilitate, amiciție și libertate.

În timpul liber, utilizarea dispozitivelor electronice este predominantă în ambele grupuri. 71% din populația generală și 81% din grupul Pareto utilizează platformele de socializare. Televiziunea își păstrează popularitatea (70% vs 75%), iar serviciile de streaming sunt mai utilizate în grupul Pareto (73% vs 58%).

Nivelul de încredere în instituții

Românii au cel mai ridicat nivel de încredere în Armată (46%), Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (40%) și Poliție (31%). Încrederea în autoritățile centrale și locale este relativ redusă (20% și 23%).

Biserica beneficiază de un nivel ridicat de încredere (42%), dar mai puțin în grupul Pareto (37%). Încrederea în magistrați (25%) și procurori (18%) este scăzută.

În sectorul privat, companiile românești mari se bucură de cea mai mare încredere (56%), urmate de lanțurile de magazine (47%) și instituțiile bancare (43%). Unitățile spitalicești private (47%) sunt mai apreciate decât cele de stat (26%).