Tribunalul a respins solicitarea ONG-ului Greenpeace de a suspenda operațiunile din zona Neptun Deep, a comunicat joi, 30 ianuarie, Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

„Greenpeace a încercat să oprească în justiție avizul de mediu pentru Neptun Deep, un demers strategic care va amplifica producția de gaz autohton, va genera oportunități de angajare și va contribui cu peste 20 de miliarde de euro la bugetul de stat”, a menționat Burduja.

„În plus, Greenpeace trebuie să achite o sumă considerabilă: 450.000 de lei (150.000 de lei pentru fiecare entitate implicată în proces). Eroarea se plătește! Astăzi, România a triumfat!”, a adăugat demnitarul.

Rezerve de 100 de miliarde de metri cubi de gaze

Resursa Neptun Deep conține 100 de miliarde de metri cubi de gaze, iar extracția va demara în 2027.

Acționarii sunt grupul petrolier Petrom, deținând 50%, și compania de stat Romgaz, cu cealaltă jumătate.

Conform relatărilor recente, Petrom a încheiat deja un prim acord pentru vânzarea gazelor către grupul german Uniper.

România își acoperă deja peste 80% din consumul de gaze prin producția internă.

Statul român este, de fapt, principalul producător de gaze din Uniunea Europeană, devansând Olanda și Danemarca, state care exploatează gazele din Marea Nordului.

Odată cu demararea producției la Neptun Deep, România își va spori producția de gaze, extrăgând anual între 16 și 18 miliarde de metri cubi de gaz metan.

Avantaje pentru România

Burduja a subliniat importanța acestui proiect pentru România:

Gazele din Marea Neagră vor garanta un cost mai stabil și redus pentru cetățenii români.

România va deveni un distribuitor regional de energie. „Vom fi independenți energetic”, subliniază Burduja.

Se asigură o tranziție energetică armonioasă, fără a periclita competitivitatea națională și nivelul de trai al populației.

„România își valorifică resursele proprii și obține o victorie în fața unei entități de mediu care tinde să obstrucționeze sistematic inițiativele energetice naționale”, a conchis acesta.

Acțiuni legale pentru obstrucționarea proiectelor și propagarea de informații false

Recent, Ministerul Energiei a intrat într-o dispută cu organizațiile de mediu care încearcă să stopeze proiectele din domeniu.

DIICOT a inițiat urmărirea penală împotriva Greenpeace și a altor organizații similare, ca urmare a unei plângeri formulate de Ministerul Energiei în octombrie 2024, referitoare la blocarea unor proiecte.

De asemenea, în ianuarie 2024, Ministerele Mediului și Energiei au înaintat o plângere penală pentru dezinformare, legată de anumite mesaje false distribuite online, care afirmau în mod eronat că Uniunea Europeană impune demolarea barajelor din România.

Dificultăți mai vechi la Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia

Pe lângă acestea, există și o serie de probleme mai vechi: Hidroelectrica are numeroase hidrocentrale nefinalizate de decenii, unele fiind blocate de organizații de mediu.

Una dintre acestea este hidrocentrala Răstolița, despre care Burduja a menționat că ar putea fi finalizată anul acesta. O alta este cea de la Bumbești-Jiu.

O altă organizație care se opune unor demersuri energetice este Bankwatch, care a contestat în 2020 la Comisia Europeană subvențiile acordate Complexului Energetic Oltenia. La momentul respectiv, era vorba despre exproprierile necesare pentru anumite cariere, pe care organizația le considera subvenții ilegale.

În 2015, Bankwatch a solicitat și revocarea autorizației de funcționare pentru termocentrala Turceni.

Greenpeace, manifestații și împotriva energiei nucleare

Pe lângă hidrocentrale și termocentrale, Greenpeace a organizat în trecut manifestații și împotriva centralei nucleare de la Cernavodă.