Ilie Bolojan planifică implementarea unor măsuri stricte de monitorizare a personalului din Senat, ca urmare a unui protest îndreptat împotriva sa. Conform unor surse interne, citate de presă, acesta a solicitat ca, în viitorul apropiat, accesul și ieșirea angajaților să fie realizate prin intermediul recunoașterii faciale, înlocuind scanarea cardurilor de acces. Scopul este de a verifica prezența reală a salariaților și de a elimina posibilitatea ca aceștia să înregistreze prezența colegilor.
Controlul prezenței în spațiile de lucru
Adițional, Bolojan a dispus verificări pentru a confirma prezența angajaților la locurile de muncă, iar în anumite cazuri, a fost inspectat istoricul de navigare pe internet al calculatoarelor acestora.
Un angajat susține că aceste acțiuni au ca scop identificarea unor justificări legale pentru a concedia personalul considerat incomod.
Sursa anonimă menționează că Bolojan a solicitat Secretarului General implementarea sistemului de recunoaștere facială, iar departamentul IT analizează în prezent soluțiile tehnice. Angajații IT ar fi fost presați în această privință.
Se pare că se intenționează instalarea unor noi porți de acces, echipate cu camere video.
Rezerve privind concedierile în rândul anumitor angajați
Mario Oprea, Secretarul General al Senatului, este un parlamentar cu vechime, ales pe listele unui partid politic.
În prezent, fezabilitatea și implementarea efectivă a acestei măsuri sunt incerte, având în vedere posibilele impedimente tehnice, juridice și politice.
Nu există un consens în coaliția de guvernare referitor la inițiativa lui Bolojan, existând rezerve cu privire la eliminarea anumitor angajați.
Până în prezent, Senatul nu a oferit un răspuns oficial solicitărilor de informații cu privire la aceste inițiative.
Există situații în care unii angajați ai Parlamentului figurează în documente, dar nu au fost văzuți niciodată fizic la locul de muncă. Aceștia ar fi fost angajați cu susținerea partidelor politice, iar concedierea lor este dificilă, conform declarațiilor angajaților.
Reacții la controalele efectuate
Angajatul citat anterior relatează că, după protestul salariaților, au avut loc inspecții. A fost verificat, printre altele, istoricul de navigare al unui calculator. Angajații verificați erau în regulă, iar inspectorii au fost dezamăgiți de rezultat.
O angajată a Parlamentului, care a avut o dispută verbală cu Ilie Bolojan în timpul protestului, lucrează în prezent ca și consilier la o comisie parlamentară, după ce anterior a ocupat o funcție guvernamentală.
Un alt angajat afirmă că planurile au fost elaborate cu mult timp înainte, cu mutări de personal între comisii și relocarea celor fără susținere în spații improprii. Testările și examinările actuale ar fi doar o formalitate, iar persoanele vizate pentru concediere ar fi deja stabilite.
Un alt funcționar consideră ilegală impunerea unui nou examen pentru funcționarii care au promovat deja un concurs anterior.
Aspecte legate de protecția datelor personale
Angajații susțin că utilizarea recunoașterii faciale pentru controlul accesului contravine regulamentelor europene privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR).
Ei compară această măsură cu practicile de supraveghere din alte state.
Un angajat al Senatului afirmă că nu există un temei legal pentru utilizarea datelor biometrice în acest scop și că o astfel de măsură este inacceptabilă.
De asemenea, măsura este considerată nepractică, deoarece ar genera cozi și întârzieri semnificative la intrarea și ieșirea celor aproximativ 700 de angajați.
Angajări paralele
Un alt angajat contestă ideea de „reformă” promovată de Bolojan, în condițiile în care se fac simultan noi angajări.
A fost menționat cazul unei consiliere a unei senatoare, apropiată de Bolojan.
Deși există numeroase posturi vacante, conducerea Senatului nu le ia în considerare în procesul de reorganizare.
Recunoașterea facială propusă și pentru vot
Un lider sindical propune ca, dacă se implementează recunoașterea facială pentru angajați, aceeași tehnologie să fie utilizată și în cazul votului parlamentar, pentru a preveni votul multiplu.
Acesta atrage atenția asupra riscurilor asociate manipulării datelor personale.
El amintește un incident anterior în care baza de date a Camerei Deputaților a fost compromisă de hackeri, care au solicitat o răscumpărare.
În acel atac cibernetic, au fost sustrase date personale, inclusiv ale unor oficiali.
Lipsa unei analize și a unor criterii transparente
Sindicatele reclamă absența unei analize sau a unui studiu care să justifice deciziile de concediere.
Bolojan a anunțat anterior o reducere semnificativă a numărului de posturi din Senat.
Un sindicat al funcționarilor publici parlamentari a criticat dur aceste măsuri, susținând că reducerile ar trebui să înceapă cu funcțiile de conducere ocupate pe criterii politice.
A solicitat, de asemenea, eliminarea cheltuielilor nejustificate și stabilirea unor criterii clare de concediere, fără presiuni asupra angajaților.
Prioritizarea restructurării
Liderul sindical menționat anterior consideră că restructurarea ar trebui să înceapă cu persoanele care cumulează mai multe venituri, urmate de pensionarii angajați în sectorul public, care ar trebui să opteze între pensie și salariu.
Însă, partidele politice evită să renunțe la aceste categorii de angajați, fie din cauza funcțiilor deținute în diverse structuri, fie datorită apartenenței la anumite instituții.
Fondurile alocate parlamentarilor, neatinse
O altă nemulțumire a angajaților se referă la faptul că reorganizarea ar fi trebuit să vizeze în primul rând parlamentarii.
Se dorește reducerea indemnizațiilor, a sumelor forfetare și a cheltuielilor pentru cazare și transport.
Veniturile unui senator
Au fost prezentate sumele considerabile încasate de un senator: pe lângă indemnizația de bază, acesta beneficiază de diverse alte sume pentru cheltuieli.
Un senator primește fonduri suplimentare pentru cazare, transport și diurnă.
Un angajat nemulțumit afirmă că sumele cheltuite lunar de un senator ar putea acoperi salariile mai multor angajați.
Solidarizarea opoziției cu angajații
Un deputat, fost sindicalist, a criticat faptul că Bolojan nu a prezentat documente care să justifice decizia de concediere colectivă și obiectivele reorganizării.
Parlamentarul menționat a avut o întâlnire cu angajații Senatului, înțelegându-le nemulțumirile și considerând că drepturile lor sunt încălcate. Acesta susține că Bolojan nu a respectat procedurile legale.
Lasă un răspuns