Un important dezvoltator imobiliar din România, Nordis, a intrat în insolvență în octombrie 2024, după ce o investigație jurnalistică a dezvăluit vânzări multiple ale acelorași proprietăți. CITR, administratorul judiciar, a prezentat pe 3 februarie stadiul procedurii și posibile soluții de redresare.

Video: Imagini de la perchezițiile DIICOT în cazul Nordis.

Motivele insolvenței Nordis

Modelul de afaceri al Nordis, bazat pe finanțarea proiectelor din avansurile clienților, este comun în sectorul imobiliar. Totuși, compania a întâmpinat dificultăți financiare din cauza unor factori specifici, care au împiedicat finalizarea proiectelor.

„Principalii factori includ nerespectarea termenelor de finalizare, diminuarea rapidă a capitalului din cauza scăderii vânzărilor și a obligațiilor de plată, precum și dezvoltarea simultană a mai multor proiecte, cu impact negativ asupra portofoliului Nordis Management SRL”, conform documentului CITR.

Tabelul preliminar al datoriilor, înaintat instanței pe 31 ianuarie, indică un total al creanțelor acceptate de 728.879.237,17 lei, dintre care 422.694.049,46 lei sunt creanțe potențiale, provenind din obligații contractuale în vigoare.

Printre cauzele intrării în insolvență se numără: dezvoltarea concomitentă a mai multor proiecte (Mamaia, Sinaia, Brașov), lipsa unei structuri organizatorice pe centre de cost/profit, estimări incorecte ale investițiilor și întârzieri în livrarea proiectelor.

Potențială reducere a datoriilor

„În cazul Nordis Management SRL, am identificat trei categorii de creanțe specifice clienților (promitenți-cumpărători și proprietari actuali):

(1) Clienți cu promisiuni de vânzare-cumpărare în curs, care au prioritate la primirea apartamentelor sau, subsidiar, la recuperarea sumelor plătite ca avans. Finalizarea proiectelor și livrarea apartamentelor ar reduce datoria totală cu peste 350 milioane lei.

(2) Clienți care au optat pentru rezilierea promisiunilor și doresc recuperarea investițiilor;

(3) Clienți care sunt proprietari, dar apartamentele nu sunt finalizate/mobilate sau nu au fost predate (aceștia au solicitat înscrierea în tabel cu întreaga sumă plătită, având posibilitatea de a cere anularea contractului și restituirea banilor).

Finalizarea și predarea apartamentelor ar putea diminua datoriile cu peste 55 milioane lei. Creanțele au crescut pe toate categoriile, incluzând daune, dobânzi, penalități și cheltuieli de judecată (pe lângă avansuri), cu o valoare de peste 40 milioane lei.”

Finalizarea proiectelor – condiție crucială

„Scenariul falimentului ar implica vânzarea activelor în stadiul curent, cu o recuperare limitată a creanțelor. Se analizează următoarele variante de reorganizare:

Nordis Mamaia: Se propune un plan de finalizare etapizată prin vânzarea unor imobile, generând capital pentru cadastrare și livrarea primului bloc până la sezonul estival 2025. Se discută și cu alți investitori pentru finanțarea întregului proiect.

Nordis Brașov: Sunt negocieri avansate cu un investitor pentru preluarea și finalizarea proiectului, permițând livrarea imobilelor.

Nordis Sinaia: Se caută activ soluții viabile și potențiali investitori.

În cazul finalizării celor trei proiecte, 414 unități din totalul de 1.966 în dezvoltare ar fi disponibile pentru vânzare, conform datelor furnizate de companie”, a precizat CITR.

Acțiuni judiciare în cazul Nordis

Aceste informații apar în contextul perchezițiilor DIICOT (65 de percheziții în România și Monaco) în dosarul Nordis.

Procurorii afirmă că liderii grupului infracțional au încasat peste 957.000.000 de lei (peste 195 de milioane de euro) ca avansuri în cadrul unor promisiuni și contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier).

Fondurile au fost deturnate rapid prin transferuri către persoane fizice (membri ai grupului), persoane juridice (societăți afiliate), plăți salariale și cheltuieli diverse, în valoare de aproximativ 346.000.000 de lei și 2.400.000 de euro.

Laura Vicol și Ioana Băsescu au fost audiate la DIICOT în legătură cu implicarea lor în acest caz.