Veniturile estimate pentru bugetul anului 2025 sunt considerate nerealiste și vor fi supuse unor revizuiri semnificative, cel mai probabil incluzând creșteri de impozite după alegerile prezidențiale, conform economiștilor.

Structura bugetului pentru 2025

Prezentarea schematică a bugetului pentru acest an este următoarea:

Venituri – 667,5 miliarde de lei

Cheltuieli – 802,17 miliarde de lei

Deficit – 134,6 miliarde de lei lei

Deficit bugetar ca procent – 7,04% din PIB

Inflație – 4,4%

Creștere economică – 2,5%

Investiții – 7,8%

Salariul mediu lunar pe țară – 5.355 de lei

Comparativ, în 2024 veniturile au fost de 574,6 miliarde lei, cheltuielile de 727,32 miliarde lei, iar deficitul a atins 8,65% din Produsul Intern Brut (PIB), după ce inițial bugetul fusese proiectat cu un deficit de 5%.

Specialiștii au semnalat încă de anul trecut că un deficit de 5% este greu de realizat, mai ales având în vedere majorările de pensii și salarii din sectorul bugetar operate de Guvern, majorări care își produc efectele și în acest an.

Prin urmare, experții anticipează dificultăți și pentru anul curent.

Perspective privind impozitele

Un consultant fiscal afirmă că este foarte probabil ca Guvernul să procedeze la majorarea anumitor taxe în cursul acestui an.

„La o primă analiză, se vor produce modificări substanțiale în privința veniturilor. Realitatea este că economia încetinește și probabil vor fi necesare ajustări ale altor taxe. Contextul electoral complică situația. Se intenționează ajustarea cotelor reduse și majorarea impozitului pe venit. Evoluția va depinde de rezultatele alegerilor prezidențiale.”

Consiliul Fiscal a menționat, de asemenea, existența unor probleme legate de estimarea veniturilor în bugetul pentru 2025. Consiliul nu are posibilitatea de a include scenarii bazate pe o eventuală îmbunătățire a colectării, prin urmare, instituția anticipează venituri mai mici cu 9,7 miliarde de lei, adică 0,5% din PIB.

În același timp, în ceea ce privește cheltuielile, instituția prevede un necesar suplimentar de 4,5 miliarde de lei pentru plata dobânzilor aferente creditelor contractate de Guvern. Executivul estimează cheltuieli cu dobânzile de 41,9 miliarde de lei.

România înregistrează cel mai scăzut nivel de colectare a veniturilor ca procent din PIB, la nivelul UE, exceptând Irlanda. Veniturile României reprezintă 27% din PIB, comparativ cu media europeană de 41%.

Guvernul a reintrodus taxa pe stâlp începând cu acest an, iar Ministerul Finanțelor evaluează și alte variante, cum ar fi mărirea impozitului pe venit de la 10 la 12%.

Majorări de prețuri la energie și gaze

Un consultant avertizează că în acest an se anticipează și o serie de creșteri de prețuri, în special ca urmare a eliminării plafonărilor la energie și gaze. Acestea ar trebui să înceteze din luna aprilie, dar autoritățile au indicat posibilitatea unei prelungiri cu 3-6 luni.

„În perioada aprilie-mai, este posibil să asistăm la o creștere a inflației determinată de prețurile la energie. Se observă lipsa unui plan coerent. Consider că deciziile sunt luate într-o manieră improvizată.”

O rată mai mare a inflației facilitează guvernelor echilibrarea bugetară. Conform proiectului de buget, inflația este prognozată la 4,4% pentru acest an.

Tranziția ecologică și costurile asociate

Se menționează că România a fost printre primele state din Uniunea Europeană care au optat pentru renunțarea la cărbune și susținerea consistentă a surselor regenerabile de energie, ceea ce a condus la o diminuare a producției și la o scumpire a energiei.

Decizia de a renunța la cărbune a fost luată în 2021, concomitent cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). La acel moment, majoritatea termocentralelor erau programate să se închidă până în 2026, iar ultima până în 2032.

În contrast, Polonia are ca termen oficial pentru închiderea minelor de cărbune anul 2049.

„Politica energetică nu a fost stabilită la nivel național. Participarea la discuțiile UE este motivată de necesitatea de fonduri. Prin urmare, sunt necesare concesii, ca în orice proces de negociere. În momentul elaborării Pactului Verde European, România ar fi putut să își exercite dreptul de veto.”

În prezent, ministrul energiei solicită la nivelul UE o amânare a închiderii termocentralelor pe cărbune.

Politicile ecologice ale UE au fost contestate atât de premierul polonez, cât și de cel mai mare grup parlamentar european.

Beneficiile aderării la Schengen

Un consultant financiar afirmă că extinderea spațiului Schengen, incluzând și frontierele terestre, ar aduce beneficii României, prin stimularea exporturilor.

„Aderarea la Schengen este avantajoasă, contribuind la creșterea exporturilor. Totuși, principala problemă constă în faptul că piețele de export tradiționale, cum ar fi Germania, Italia, Franța, se confruntă cu dificultăți economice sau se află în pragul recesiunii.”

Necesitatea reformelor

Se subliniază necesitatea implementării rapide a unor reforme de către Guvern, având în vedere nemulțumirea populației față de modul de funcționare al statului.

„Este necesară o conducere fermă pentru a impulsiona reformele. Dacă actuala coaliție guvernamentală nu reușește să implementeze reforma, consecințele ar putea fi severe.”

Grecia s-a confruntat cu riscul intrării în incapacitate de plată între 2009 și 2017 și a avut nevoie de asistență financiară externă din partea UE pentru a-și reveni.

Observații critice

Anterior, Consiliul Economic și Social a emis un aviz nefavorabil pentru proiectul de buget, iar primarul general al Capitalei a criticat proiectul, argumentând că primăriile de sector dispun de bugete mai mari decât primăria generală, deși aceasta din urmă are responsabilități extinse.