Modificări fiscale semnificative și introducerea unei noi taxe pentru autovehicule sunt prevăzute în cererea de finanțare numărul 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această solicitare, ce urmează a fi înaintată în iunie, cuprinde acțiuni cu un impact considerabil asupra economiei românești, conform informațiilor Profit.

Semnificația cererii de finanțare numărul 4

Reforma fiscală implică elaborarea de către Banca Mondială a unor variante de politici fiscale ce vor fi ulterior implementate de Guvern. Această inițiativă este integrată atât în cererea de finanțare numărul 4, cât și în planul fiscal, unde sunt stipulate termene precise, a menționat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Referitor la noua taxă pentru autovehicule, aceasta va viza autovehiculele cu emisii ridicate de noxe. Măsura este comparabilă cu taxele auto anterioare și ar putea avea consecințe asupra unui număr însemnat de autoturisme, ținând cont de volumul mare de mașini învechite înregistrate în România.

„Acesta este angajamentul asumat. Probabil va fi finalizat, având în vedere că intrarea în vigoare este prevăzută pentru 1 ianuarie 2026. Există un plan fiscal cu termene clare. Avem, de asemenea, cererea de finanțare numărul 4, care stipulează termenele limită. În cazul în care nu reușim să depunem cererea de finanțare numărul 4, depunerea celorlalte devine imposibilă, blocând, teoretic, 20 de miliarde de euro”, a precizat Marcel Boloș.

Neînaintarea cererii ar putea conduce la blocarea a circa 20 de miliarde de euro din fondurile PNRR. Este esențial de subliniat că, înainte de a avansa către cererea de finanțare numărul 4, România trebuie să soluționeze o serie de obstacole majore aferente cererii de finanțare numărul 3.

Planul fiscal și restructurarea sistemului fiscal

În conformitate cu planul fiscal pe șapte ani, convenit cu Comisia Europeană, măsurile fiscale trebuie să genereze un impact bugetar de minimum 1,1% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru anul 2025. Acest impact este calculat după deducerea efectului creșterii plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii.

Implementarea reformei fiscale presupune parcurgerea mai multor pași:

Întocmirea unui raport privind sistemul fiscal de către Banca Mondială, incluzând două variante pentru atingerea impactului bugetar preconizat – termen T1 2025.
Aprobarea unui memorandum de către Guvernul României referitor la măsurile fiscale concrete – termen T1 2025.
Organizarea unei dezbateri publice și consultări cu reprezentanții mediului de afaceri – termen T1 2025.
Adoptarea unui act normativ de revizuire a Codului fiscal – termen T1 2025.

Dificultăți asociate cererii de finanțare numărul 3

Înainte de a se concentra pe cererea de finanțare numărul 4, România se confruntă cu probleme importante în privința cererii de finanțare numărul 3. Acestea includ:

Pensii militare
Impozitarea pensiilor pentru magistrați
Situații de conflict de interese în numirea administratorilor companiilor energetice
Conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP)

„1,1 miliarde de euro sunt suspendați din totalul de 2 miliarde de euro pe care îi avem de primit în cererea de finanțare numărul 3. Există problema pensiilor speciale, generată de decizia CCR privind impozitarea progresivă a pensiilor magistraților, acel procent de 20% stabilit pentru componenta necontributivă a pensiei speciale a magistraților. O altă problemă vizează pensiile militarilor, unde decizia CCR a fost amânată cu două săptămâni, începând cu 4 februarie”, a explicat Marcel Boloș.

Elemente ale cererii de finanțare numărul 4

Cererea de finanțare numărul 4 conține mai multe componente cheie:

Reforma fiscală (jaloanele 207)
Legea privind salarizarea unitară (posibil transferată într-o cerere de finanțare viitoare)
Taxa pe poluare pentru autovehicule

În legătură cu taxa pe poluare, Marcel Boloș a menționat: „Tot în cererea numărul 4 se regăsește legea taxării utilajelor grele în funcție de distanța parcursă și a autovehiculelor poluante. Este o lege cu un impact considerabil, vizând peste 8 milioane de autovehicule. Jalonul este gestionat de Ministerul Transporturilor și prezintă o sensibilitate crescută în aplicare. Este un jalon esențial pentru reformele asumate prin PNRR și de o complexitate ridicată. Afectează numeroși deținători de autovehicule și are repercusiuni asupra bugetelor administrațiilor locale. O parte din sumele colectate din taxă vor fi direcționate către autoritățile locale, iar o altă parte către CNAIR, pentru întreținerea infrastructurii rutiere.”

Această taxă ar putea avea impact asupra a milioane de autoturisme, fiind similară cu taxa auto aplicată anterior.