Un raport al Corpului de Control al Ministerului Energiei indică faptul că firmele Engie, E.ON și Petrom au prelevat din stocuri volume de gaze naturale superioare celor prevăzute în planul de extracție. Instituția, sub conducerea lui Sebastian Burduja, intenționează să depună o plângere penală, conform unor surse din sector.

Livrări către Ungaria

Potrivit documentului, societățile au motivat prelevările adiționale prin temperaturile scăzute din noiembrie, peste medie.

De asemenea, România a furnizat Republicii Moldova gaze naturale, după ce Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său, de la începutul anului.

„Acest lucru nu explică, totuși, livrările efectuate către Ungaria. În prezent, importăm gaze la prețuri mai ridicate din Ungaria și Bulgaria.”

Surse din sectorul energetic

Din cauza temperaturilor scăzute, costurile au crescut considerabil în această perioadă. La Bursa Română de Mărfuri, tranzacțiile se desfășoară la 68 de euro/MWh, comparativ cu 52,5 euro/MWh, prețul de pe bursa din Viena.

Lipsa reglementărilor ANRE și a informării de la Depogaz

Raportul Corpului de Control subliniază, de asemenea, absența unei legislații explicite care să reglementeze prelevarea gazelor din depozite.

Conform documentului, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a menționat că nu a fost notificată de către Depogaz, filiala Romgaz responsabilă cu gestionarea rezervoarelor subterane.

Depogaz a invocat lipsa unui Cod al Depozitelor, similar Codului Rețelei.

Un specialist în domeniul gazelor naturale și președinte al Asociației Energia Inteligentă, afirma anterior că elaborarea acestui Cod al Depozitelor era responsabilitatea ANRE.

În prezent, ANRE și Depogaz își atribuie reciproc responsabilitatea pentru această situație.

„Acest lucru se întâmplă în absența unor reguli clare de funcționare a pieței. Unii au extras gaze, iar alții sunt acum limitați. Unii au obținut profituri în detrimentul altora”, a declarat specialistul.

În același timp, furnizorii care dețin gaze stocate sunt nemulțumiți de necesitatea de a efectua importuri costisitoare, deși dispun de gaze mai accesibile în rezervoare.

Semnificația situației

Depogaz a solicitat recent furnizorilor să importe gaze, chiar dacă aceștia au rezerve înmagazinate.

Această solicitare vine ca urmare a diminuării stocurilor din rezervoarele din sudul țării (Bilciurești și Urziceni), care alimentează Capitala și termocentrala Brazi.

Conform informațiilor furnizate de Gas Infrastructure Europe, gradul de umplere al depozitelor din România este de 36,8%.

Totuși, distribuția este inegală, existând rezerve în depozitele din nord, dar nu și în cele din sud.

Astfel, în depozitul Bilciurești, gradul de umplere este de 18,49%, iar la Urziceni, de 10,38%.

Poziția companiilor

Grupul francez Engie a comunicat că, per total, în perioada noiembrie 2024 – ianuarie 2025, Engie România a extras cu 14% mai puține gaze decât era stabilit in programul agreat.

Situația lunară a fost, insa diferita

„Astfel, datorită temperaturilor mai coborâte din noiembrie 2024, comparativ cu cele din aceeași lună a anilor precedenți, ENGIE România a prelevat cu 40% mai mult decât estimarea inițială, pentru a garanta livrarea gazelor naturale către peste două milioane de consumatori casnici. Conform OUG 27, producătorii oferă volume zilnice egale din producția internă, diferența fiind acoperită din stocurile constituite pe parcursul verii, conform reglementărilor aplicabile”, a explicat compania.

Pe de altă parte, evoluția temperaturilor a condus la o extracție cu 22%, respectiv 30% sub nivelul prognozat în lunile decembrie 2024 și ianuarie 2025, conform companiei.

E.ON nu a efectuat livrări externe

În același timp, E.ON a declarat că nu a realizat livrări externe, iar obligația de stocare a fost depășită.

„E.ON Energie România a atins și a depășit obligația de stocare stabilită, la peste 600 milioane mc, iar acest volum depășește semnificativ necesitățile comerciale ale portofoliului nostru de clienți (400-450 milioane mc) pentru sezonul rece. Estimăm că la finalul ciclului de extracție (31 martie 2025) vom avea o cantitate considerabilă în depozitele de înmagazinare”, a informat compania.

„Referitor la volumele de gaze naturale din depozite, în perioada noiembrie 2024 – ianuarie 2025, am prelevat cu 10 milioane mc mai puțin decât volumul stabilit”, a menționat E.ON.

În ceea ce privește prelevările, compania a precizat că în noiembrie a existat o conjunctură particulară, determinată de temperaturile reduse.

„Cu toate acestea, în decembrie și ianuarie, prin achiziții suplimentare de gaze naturale curente, am diminuat prelevările din depozite sub nivelul planificat, astfel încât, la sfârșitul lunii ianuarie, volumul extras a fost inferior celui programat”, susține furnizorul.

Achiziții de pe piețele spot

În ceea ce privește asigurarea volumelor necesare de gaze naturale, „până în prezent, E.ON Energie România nu a recurs la importuri directe, ci a efectuat achiziții de pe piețele spot din România, precum și prin contracte bilaterale, de la diverși parteneri (traderi). Totuși, nu eliminăm posibilitatea de a recurge și la importuri directe, în caz de necesitate, în viitor”.

Petrom nu a oferit comentarii referitoare la aceste informații.

Sesizări repetate

Aceasta nu este prima sesizare penală înaintată Parchetului de către ministerul condus de Sebastian Burduja.

DIICOT a inițiat un dosar penal împotriva Greenpeace și a altor organizații de protecție a mediului, ca urmare a unei sesizări penale depuse de Ministerul Energiei în octombrie 2024, privind obstrucționarea mai multor proiecte.

În ianuarie, împreună cu Ministerul Mediului, Ministerul Energiei a depus o sesizare penală pentru diseminare de informații false, în contextul unor postări intens distribuite online, care susțineau, în mod eronat, că Uniunea Europeană impune României demolarea barajelor.