În timp ce autoritățile se mândresc cu avansul economic al României, la nivel local, numeroase companii raportează mii de disponibilizări colective ca urmare a dificultăților financiare.

Este vorba, în principal, de firme din sectorul automotive și IT, dar și din industria grea și a bunurilor de consum curent.

Specialiștii afirmă că mediul de afaceri privat întâmpină dificultăți din cauza recesiunii din Europa Occidentală, dar și ca urmare a majorării impozitelor din ultimii ani și a scumpirii energiei.

Sectorul auto, dificultăți în întreaga Europă

Cea mai afectată este Preh România, din județul Brașov. Compania este un producător de componente pentru Tesla, Mercedes, BMW, Audi, Porsche, fabricând comutatoare multifuncționale pentru volan, comutatoare pentru lumini, sisteme de control al climatizării și elemente de comandă din consola centrală a vehiculelor.

Tot din industria auto provine Trico Wipers, din județul Prahova, care produce ștergătoare auto și care își închide unitatea de producție din Ariceștii Rahtivani, concediind 400 de angajați. Și tot în sectorul componentelor auto activează și Brandl din Sibiu, care disponibilizează 181 de angajați.

Industria auto este puternic afectată în Vest de diminuarea cererii pentru vehiculele electrice, în timp ce automobilele cu motoare cu ardere internă sunt supuse unor reglementări stricte.

Simultan, există dificultăți la marile companii auto. Volkswagen a comunicat încă de anul trecut intenția de a închide mai multe unități de producție și de a efectua concedieri, în timp ce Stellantis se confruntă, de asemenea, cu probleme legate de cerere, iar directorul său a demisionat.

Industria de fabricație

Tot din sectorul industrial, producătorul de aparate frigorifice Haier disponibilizează 384 de angajați în Prahova, Petrom renunță la 280 de persoane în Brașov și 184 în Sibiu, în timp ce Șantierul Naval Mangalia – în insolvență – concediază 263 de persoane.

În același timp, urmează să fie închise trei fabrici de încălțăminte din Brașov: Hard Gym SRL (46 de persoane), MGH Cons Group (50 de persoane), Calzaturificio Skandia SA (31 de angajați).

În final, compania de mase plastice DMGY Făgăraș intenționează să disponibilizeze 20 de persoane.

Sectorul tehnologic

În domeniul IT, altădată un sector de vârf al României, grupul american de servicii Cognizant anunță concedierea a 64 de persoane în București, iar producătorul de software Wolters Kluver disponibilizează 10 persoane.

Sectorul IT a beneficiat timp de peste 20 de ani de scutiri fiscale, respectiv eliminarea impozitului pe profit de 10%, dar acestea au fost eliminate la sfârșitul anului trecut din cauza dificultăților bugetare ale statului.

„Avans economic iluzoriu”

Profesorul de economie Bogdan Glăvan afirmă că România nu se află într-o situație atât de bună pe cât sugerează Guvernul.

Guvernul anticipează o creștere economică de 2,5% în acest an, conform proiectului de buget.

„Creșterea economică oficială este înșelătoare. Ea provine din două tendințe diferite: economia privată este în declin, în timp ce sectorul public este în creștere. Statul a mărit deficitul bugetar, astfel a crescut PIB-ul”, a declarat Glăvan.

„Principala problemă pentru noi este încetinirea economică din vestul Europei. În plus, toate dificultățile din ultimii ani și-au pus amprenta. Este vorba despre creșterea impozitelor, de trei ori în trei ani. Când lumea realizează că majorarea taxelor nu este temporară, își modifică planurile. Economia europeană se confruntă cu dificultăți, iar măsurile noastre interne afectează negativ afacerile”, a adăugat acesta.

Industria, afectată de costul ridicat al energiei

În ceea ce privește industria, acesta menționează că este afectată și de prețurile mari ale energiei.

„În sectorul energetic, nu există, din punct de vedere tehnic, o piață europeană unică. Prețurile au crescut, prin alinierea la cele din Occident, chiar dacă noi dispunem de propria noastră producție de gaze și energie”

Bogdan Glăvan, profesor de economie

Prețul energiei a crescut recent din cauza închiderii centralelor termoelectrice, a costurilor generate de energia regenerabilă și a faptului că România exportă energie.

România și-a asumat închiderea majorității termocentralelor pe cărbune până în 2026 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în timp ce Polonia are ca termen anul 2049.

Dificultăți în apărarea intereselor în fața politicilor UE

Acum, însă, autoritățile solicită la Bruxelles prelungirea duratei de funcționare a termocentralelor pe cărbune până în 2032.

„Problema constă în faptul că România este dependentă de UE, de aceea nu are abilitatea de a-și susține interesele. Având politici deficitare, statul este vulnerabil”, explică Glăvan.

Mai exact, România se prezintă în fața UE cu numeroase probleme: deficit bugetar, probleme energetice, lipsa reformelor din PNRR. Pentru a obține anumite beneficii, trebuie să renunțe la altele, conform economistului.

Eliminarea scutirilor fiscale

În sectorul IT, companiile sunt acum afectate de eliminarea facilităților fiscale. Glăvan afirmă că domeniul nu este într-o situație atât de bună pe cât se crede în general și îl compară cu cel textil, care funcționa în sistem lohn, adică pe bază de comenzi.

„În IT, sectorul românesc este similar celui textil și este puternic afectat de concurență, de exemplu, din partea Indiei. România a avut mulți ani un sector IT competitiv datorită stimulentelor fiscale, dar acum acestea nu mai există, iar aceasta este adevărata sa poziție pe plan internațional”, susține Glăvan.

Mirajul finanțărilor europene

Mai mult, țara noastră se confruntă cu probleme structurale, precum elitele politice și birocrația.

„România este condusă de o elită preocupată de interese proprii. La nivel politic există o competiție între grupuri de interese. În esență, economia României nu funcționează deloc așa cum ni se prezintă”, conform acestuia.

„Iar când nu vom mai beneficia de fonduri din PNRR, se va evidenția și mai mult eșecul. Statul maschează situația economică reală prin împrumuturi substanțiale la dobânzi ridicate, de 7-8%”, arată Bogdan Glăvan.

„Iluzia bunăstării”

Iar situația va deveni și mai evidentă atunci când nu vor mai exista fondurile din PNRR, adică după anul 2026, mai avertizează acesta.

„Statul menține o aparență a bunăstării, iar când se va încheia infuzia (fondurilor europene – n.r.), vom avea de suferit. Suntem subdezvoltați, avem instituții învechite. Avem un stat controlat”, subliniază profesorul de economie.

„Pentru a crea aici un mediu atractiv pentru investiții, trebuie să acționăm ca Dubai: taxe reduse și dereglementare. Dar noi procedăm invers, adoptăm măsuri dăunătoare”, a conchis Bogdan Glăvan.

Foto: Shutterstock